5 intrări

O definiție

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

RÎS. Subst. Rîs, rîset, surîs, zîmbet, zîmbire, zîmbitură (înv.); chicot, chicoteală, chicotit; hohot, hohotire, hohotit; rînjet, rînjire, rînjeală, rînjitură; haz, veselie, înveselire, veselire (pop.), distracție, amuzament, voie bună; rîs homeric; ilaritate. Caricatură. Glumă, banc (fam.), snoavă, șotie, polojenie (reg.). Bufonerie, bufonadă (rar). Farsă, comedie. Comedian, comediant (înv.), saltimbanc, clovn, bufon. Adj. Surîzător, zîmbitor, surîzînd, zîmbăreț (fam.), rîzător, rîzăreț (rar), rînjit, rînjitor, hohotitor, hlizit (reg.). De rîs, hazliu, comic, vesel, înveselitor, veselitor (pop.), distractiv, amuzant; ilariant, ilar (rar). Glumeț, ghiduș, poznaș, tivilichiu (pop.), duhliu (rar). Rizibil (rar), ridicol, grotesc, burlesc. Vb. A rîde, a surîde, a zîmbi, a chicoti, a izbucni în rîs, a pufni în rîs, a-l pufni (pe cineva) rîsul, a-l umfla (pe cineva) rîsul, a se umfla de rîs, a se omorî de rîs, a izbucni în hohote, a hohoti, a rîde cu lacrimi, a leșina (a se prăpădi, a se strîmba, a se tăvăli, a se topi, a se strica) de rîs, a rîde sănătos, a rîde cu poftă, a rîde din toată inima; a rîde din gușă, a rîde prostește, a se hlizi (reg.), a rîde la comandă, a rîde mînzește, a zîmbi mînzește, a rînji, a se jimba (reg.); a rîde rîsul olarului, a rîde în pumni, a(-și) rîde în barbă, a rîde pe sub mustață. A se amuza, a se veseli, a face haz, a se distra. Adv. În hohote, cu hohote, cu rînjet; cu zîmbet pe buze. V. amuzament, batjocură, bucurie, glumă, ironie.

Intrare: râs
râs
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: râs (râset)
râs2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • râs
  • râsul
  • râsu‑
plural
  • râsuri
  • râsurile
genitiv-dativ singular
  • râs
  • râsului
plural
  • râsuri
  • râsurilor
vocativ singular
plural
Intrare: râs (zool.)
râs1 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M6)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • râs
  • râsul
  • râsu‑
plural
  • râși
  • râșii
genitiv-dativ singular
  • râs
  • râsului
plural
  • râși
  • râșilor
vocativ singular
plural
Intrare: râde
verb (V626)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • râde
  • râdere
  • râs
  • râsu‑
  • râzând
  • râzându‑
singular plural
  • râzi
  • râde-
  • râdeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • râd
  • râz
(să)
  • râd
  • râz
  • râdeam
  • râsei
  • râsesem
a II-a (tu)
  • râzi
(să)
  • râzi
  • râdeai
  • râseși
  • râseseși
a III-a (el, ea)
  • râde
(să)
  • râ
  • râ
  • râdea
  • râse
  • râsese
plural I (noi)
  • râdem
(să)
  • râdem
  • râdeam
  • râserăm
  • râseserăm
  • râsesem
a II-a (voi)
  • râdeți
(să)
  • râdeți
  • râdeați
  • râserăți
  • râseserăți
  • râseseți
a III-a (ei, ele)
  • râd
(să)
  • râ
  • râ
  • râdeau
  • râseră
  • râseseră
rede
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ride
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: râsul-pădurii
substantiv neutru compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • râsul-pădurii
plural
genitiv-dativ singular
  • râsului-pădurii
plural
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)