O definiție pentru încetineală

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ÎNCETINEALĂ. Subst. Încetineală, lentoare (franțuzism), lentitudine, molcomeală (rar), moleșeală, moleșire, molătate (rar), moliciune, inerție; încetinire, frînare, frînat, domolire, potolire, potoleală (rar), liniștire. Întîrziere, zăbovire (pop.), zăbavă; temporizare, moderare; tărăgănare, tărăgăneală, trenare, tergiversare, tergiversațiune (înv.), amînare, prorogare, prorogație. Ezitare, șovăială, șovăire, nehotărîre, reținere. Oprire, rămînere pe loc, stagnare, stagnație (neobișnuit). Încetinitor, moderator. Adj. Încet, încetinel (dim.), lent, molcom, molcomit (pop.), lin, domol, alene (rar), potolit; moale, molîu, molatic, molicel (dim., pop. și fam.), molișor (rar), inert, greoi, leneș; zăbovitor (înv.), zăbavnic (înv.), bun de trimis după popă. Tărăgănat, zăbovit (înv.). încetinit (rar), potolit. Șovăitor, șovăielnic, șovăit (rar), șovăind (rar), ezitant. Temporizator, moderator, potolitor. Vb. A fi încet, a merge încet (alene), a merge (a umbla) ca melcul (cu pași de melc). A încetini, a frîna, a tempera, a potoli, a molcomi (pop.), a domoli, a modera, a calma, a temporiza; a întîrzia, a proroga; a rămîne pe loc, a bate pasul pe loc, a se opri, a stagna. A se desfășura cu încetineală, a se tărăgăna, a se lungi, a trena (livr.). Adv. Alene, agale, fără grabă, încet, molcom, domol, încetinel (dim.), încetișor (dim.), cătinel; încetul cu încetul, încet-încet, Nel-cătinel (rar), cu încetul, cu încetinitorul, puțin cîte puțin; lento, lin, lent; largo. V. calm, inactivitate, indolență, întîrziere, moliciune, odihnă.

Intrare: încetineală
încetineală substantiv feminin
substantiv feminin (F54)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • încetinea
  • ‑ncetinea
  • încetineala
  • ‑ncetineala
plural
  • încetineli
  • ‑ncetineli
  • încetinelile
  • ‑ncetinelile
genitiv-dativ singular
  • încetineli
  • ‑ncetineli
  • încetinelii
  • ‑ncetinelii
plural
  • încetineli
  • ‑ncetineli
  • încetinelilor
  • ‑ncetinelilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)