weekend (angl.) [pron. uĭchend] (wee-kend / week-end) s. n., pl. weekenduri

weekend românesc expr. (iron.) sfârșit de săptămână rezervat muncilor în gospodărie.

bridgeist, -ă s. m. f. Jucător de bridge ◊ „Recent A.C.R. a organizat un reușit weekend-bridge-istic la Mamaia, turneul fiind câștigat de P.M.-M.C. Păcat că data aleasă nu a coincis cu ancorarea în portul Constanța a pachebotului «Regina Prima» care efectuează o croazieră având la bord un mare număr de bridgeiști care ar fi putut lua parte la turneu.” Săpt. 5 VII 74 p. 7. ◊ „[...] bridgiștii deveniseră un fel de [...] transcendentali, în sensul că erau priviți ca o categorie de dăunători sociali.” Gaz. sp. 23 II 90 p. 4 [pron. și scris și bridgist] (din bridge + -ist; DN3, DEX-S)

SANJA MATSURI, una dintre cele trei mari sărbători populare anuale în Japonia. Are loc la Tōkyō în al treilea weekend din luna mai. Parada a 100 de care alegorice.

WEEKEND, weekenduri, s. n. Sfârșit de săptămână (cuprinzând sâmbătă și duminica), destinat odihnei. [Pr.: uĭchend. Scris și: week-end. – Pl. și: week-end-uri] – Cuv. engl.

PENSIUNE, pensiuni, s. f. 1. Întreținere constând din locuință și masă (sau numai din masă) pe care cineva o primește (într-o casă particulară) în schimbul unei sume de bani dinainte stabilite; spec. găzduirea elevilor într-un pension. ♦ P. ext. (Concr.) Sumă de bani care se plătește cuiva care acordă găzduire completă sau numai masă; spec. sumă de bani care se plătea într-un pension pentru întreținerea unui elev. 2. (Concr.) Casă, restaurant în care se oferă cuiva, în schimbul unei sume de bani, găzduire completă sau numai masă. ♦ Pensiune turistică = unitate de cazare a turiștilor în general de dimensiuni mici, care asigură și servirea mesei (de obicei pentru turismul de weekend sau de sejur), amplasată în locuințe particulare sau în clădiri special amenajate. [Pr.: -si-u-] – Din fr. pension.

TRADUCERE s. f. (< traduce < lat. traducere, cf. fr. traduire, it. tradurre): 1. transpunere a unui text, a unei fraze, a unui cuvânt dintr-o limbă în altă limbă; tălmăcire. 2. transpunere a unui cuvânt compus dintr-o limbă într-o altă limbă printr-o perifrază sau printr-o unitate frazeologică, ca de exemplu: rom. purtător de cuvânt este o traducere după fr. porte-parole; rom. practică pedagogică, după rus. pedpraktika; rom. fată în casă, după germ. Hausmädchen; rom. grădiniță de copii, după germ. Kindergarten; rom. cuvânt înainte după fr. avant-propos, rom. sfârșit de săptămână, după fr. fin de semaine, iar acesta după engl. weekend; rom. scurt de vedere („miop”), după germ. kurzsichtig; rom. aprindere de plămâni („pneumonie”), după germ. Lungenentzündung; rom. drum de țară („șosea”), după germ. Landstrasse etc. ◊ ~ automată: t. cu ajutorul unui calculator electronic pe baza formalizării intuiției traducătorului uman (se stabilesc regulile analizei limbii din care se traduce și ale sintezei limbii în care se traduce, iar regulile de corespondență se organizează într-o succesiune de operații simple, descrise riguros). ◊ ~ liberă: t. în care regulile sunt foarte greu de formalizat (spre deosebire de traducerea automată).

week-end sn [At: CINEMA 1970, nr. 6, 21 / P: ǔichend / S și: weekend / Pl: ~uri / E: eg week-end] 1 Sfârșit de săptămână. 2 Timp liber de la sfârșitul săptămânii, folosit pentru odihnă.

weekend [’wikend] s.n. Sfîrșit de săptămînă. ♦ Interval de timp, de obicei sîmbăta și duminica, folosit pentru odihnă, petrecere. În week-end plecăm la Moldovița. • scris și week-end. pl. -uri. /<engl. weekend.

weekend (engl.) [pron. rom. uĭkend] s. n., pl. weekenduri [pron. uĭkendurⁱ]