a ciufuli veverița expr. (er., adol., obs.) a practica cuniliția.

a da limbi expr. (obs.) 1. a practica cuniliția sau aniliția. 2. a linguși, a măguli, a flata.

A PRACTICA CUNILIȚIA a ciufuli veverița, a da limbi, a limba, a linge cireașa / chiseaua, a-i lua (cuiva) mustățile la tors, a-i mirosi crinul (unei femei), a paște, a pune botul, a pune botul la savarină, a pupa adânc, a sorbi ceașca, a trage o clanță / limbi.

a linge cireașa / chiseaua expr. (eufem., er., obs.) a practica cuniliția.

a-i lua (cuiva) mustățile la tors expr. (er.) a practica cuniliția.

a-i mirosi crinul (unei femei) expr. (er. – d. bărbați) a practica cuniliția.

a pune botul la savarină expr. (obs.) a practica cuniliția.

a pupa adânc expr. (obs., glum.) a practica cuniliția.

a sorbi ceașca expr. (er.) a practica cuniliția.

a trage limbi expr. (obs.) 1. a practica cuniliția sau aniliția. 2. a linguși, a flata.

ciocălău, ciocălăi s. m. (vulg.) pervers care practică felația sau cuniliția.

limba, limbez v. t. (vulg.) 1. a practica aniliția sau cuniliția. 2. a linguși, a flata.

limbă, limbi s. f. 1. (intl.) informator, denunțător. 2. persoană lingușitoare. 3. cuniliție. 4. aniliție. 5. persoană care practică aniliția sau cuniliția.

limbist, -ă, limbiști, -ste s. m., s. f., adj. 1. persoană lingușitoare 2. (glum.) lingvist. 3. persoană care practică aniliția sau cuniliția.

muist, muiști s. m. (peior.) 1. bărbat care practică contactul sexual oral (cuniliția). 2. informator al poliției.