CEC¹, cecuri, s. n. Document care conține un ordin de plată dat de posesorul unui cont curent către o bancă, spre a plăti suma înscrisă pe el persoanei care-l prezintă sau spre a o vărsa în contul acelei persoane. Carnet de cecuri. ▭ Întreabă la bancă dacă aveți acoperirea cecului. C. PETRESCU, A. 327.

*CARNET (pl. -ete) sn. 1 Cărticică cu foi albe care se poartă în buzunar spre a înscrie diferite notițe ¶ 2 ⚚ ~ de cecuri, cărticică cu foi imprimate, din care posesorul rupe treptat acelea pe care înscrie sumele de plătit în contul său [fr.].

carnet sn [At: ȘTEFĂNESCU, C. 44 / Pl: ~e / E: fr carnet] 1 Caiet de buzunar, uneori cu date și cu rubrici tipărite, pentru diferite însemnări. 2 Act, document în formă de carnet (1), care atestă apartenența posesorului la o anumită organizație, asociație etc. 3 (Îs) ~ de muncă Document (în formă de carnet (1)) care cuprinde date privitoare la activitatea unei persoane (locul și vechimea în muncă) și care servește acestuia pentru anumite drepturi (pensie, retribuție, concediu etc.) Si: carte de muncă. 4 (Îs) ~ de cecuri Instrument de operații bancare care permite efectuarea plăților fără a lucra cu bani.