ANAHUAC, podiș în Mexicul central, între culmile muntoase Sierra Madre Occidental și Oriental. Alt. med.: 1.150 m (în N) și 2.750 m (în S). Alcătuit din șisturi cristaline, gresii, calcare și lave vulcanice. Vegetație de păduri tropicale, care trec spre păduri de conifere. Centru al civilizației aztece, include și zona orașului Ciudad de Mexico.

CHIHUAHUA [ciuáua] 1. Oraș în N Mexicului, centru ad-tiv al statului cu același nume, în Sierra Madre Occidental, la 1.423 m alt.; 520 mii loc. (1981, cu suburbiile). Nod de comunicații. Centru minier (aur și argint). Prelucr. lemnului. Catedrală barocă (sec. 18). Muzee. Universitate (1954). Întemeiat în 1709. 2. Stat în Mexic; 244,9 mii km²; 2,25 mil. loc. (1989). Expl. forestiere și de min. auroargentifere, plumb și zinc. Porumb, trestie de zahăr, batate etc. Creșterea animalelor.

CHILPANCINGO [cilpansíngo] (~DE LOS BRAVOS), oraș în SV Mexicului, în Sierra Madre del Sur, centru ad-tiv al statului Guerrero; 67,5 mii loc. (1980). Expl. argintului și cuprului. Prelucr. lemnului. Universitate (1869). Fundat în 1591.

CIUDAD VICTORIA [siudað], oraș în Mexic, în Sierra Madre Oriental, centru ad-tiv al statului Tamaulipas; 153 mii loc. (1980, cu suburbiile). Nod de comunicații. Expl. de plumb. aur și argint. Piață pentru trestie de zahăr și citrice. Fabrici textile. Universitate. Fundat în 1750.

COLIMA 1. Oraș în Mexic, în Sierra Madre, centru ad-tiv al statului cu același nume; 86 mii loc. (1980). Pielărie. Centru comercial (bumbac, trestie de zahăr, orez, tutun). Universitate (1850). Fundat în 1522. 2. Stat în Mexic, pe coasta Oc. Pacific; 5,2 mii km²; 426,2 mii loc. (1989). Expl. forestiere. Cafea, tutun, creșterea animalelor.

OAXACA [auháka] 1. Stat în partea de S a Mexicului, cu ieșire la Oc. Pacific; 95 mii km²; 3,4 mil. loc. (2000). Centrul ad-tiv: Oaxaca. Expl. de antimoniu, aur, argint, sare și forestiere. Culturi de cereale, bumbac, tutun, orez, trestie de zahăr ș.a. Plantații de arbori de cafea și cacao. Creșterea animalelor. 2. (Numele complet: O. de Juárez [huáres]), oraș în S Mexicului, situat la poalele lanțului muntos Sierra Madre del Sur, la 1.550-1.650 m alt., pe cursul superior al lui Rio Atoyac; 472,6 mii loc. (2000). Centrul ad-tiv al statului omonim. Nod rutier. Ind. textilă, a pielăriei, de prelucr. a lemnului și alim. Centru artizanal (olărit, produse din piele, lână și bumbac) și turism. Piață agricolă. Universitate (1827). Muzeu de arheologie. Monumente: catedrală (1535-1553, restaurată în 1730), bisericile Santo Domingo (1575), în stil baroc, renovată în sec. 17, San Felipe (sec. 17), San Juan de Dios (sec. 17), a Iezuiților (sec. 17), palatul Guvernului (sec. 19), în stil neoclasic. Centrul istoric al orașului împreună cu situl arheologic Monte Albán au fost declarate (1987) în patrimoniul cultural mondial. În apropiere se află ruinele orașului precolumbian Monte Albán. Fundat de azteci în 1486 cu numele Huaxayacac și cucerit de spanioli în 1521, care i-au atribuit denumirea de Segura de la Frontera; și-a dobândit independența în 1812, iar din 1872 poartă numele actual (în cinstea președintelui Benito Juárez Garcia).

CULIACÁN (CULIACÁN ROSALES), oraș în V Mexicului, la poalele M-ților Sierra Madre Occidental, centru ad-tiv al statului Sinaloa; 560 mii loc. (1980, cu suburbiile). Piață agricolă. Expl. de aur, argint și cupru. Ind. textilă, piel., a cimentului și alim. Universitate. Fundat în 1599.

RIO GRANDE DE SANTIAGO, fluviu în partea central-vestică a Mexicului; 965 km. Izv. din Sierra Madre Occidental, de la 29 km V de Ciudad de Mexico, traversează lacul Chapala și se varsă în Oc. Pacific, în fața ins. Marias. În cursul superior, până la intrarea în lacul Chapala, poartă numele Rio Lerma. În apropiere de orașul Guadalajara, formează cascada Juancatlán, cu o cădere de 22 m.

SAN LUIS POTOSÍ 1. Oraș în centrul Mexicului, centrul ad-tiv al statului cu același nume, situat pe un platou din Sierra Madre Oriental, la 1.877 m alt., la 360 km NV de Ciudad de Mexico; 629,2 mii loc. (2000). Nod feroviar. Aeroport. Expl. de min. de argint, cupru, plumb, zinc și antimoniu. Ind. metalurgiei neferoase, chimică, textilă, încălțămintei, de prelucr. a lemnului (mobilă) și alim. Piață agricolă pentru cafea, tutun, trestie de zahăr, lemn. Universitate (1923), teatru, Piața Hidalgo. Catedrală în stil baroc colonial (1701); biserica Nuestra Señora del El Carmen (sec. 18), San Francisco y Guadalupe. Fundat de misionari franciscani în 1583, a devenit oraș în 1658. 2. Stat în partea centrală a Mexicului; 63,1 mii km²; 2,2 mil. loc. (2000). Centrul ad-tiv: San Luis Potosí. Expl. de min. neferoase. Expl. și prelucr. lemnului. Creșterea animalelor.

PACHUCA DE SOTO [patʃúka], oraș în partea central-sudică a Mexicului, centrul ad-tiv al statului Hidalgo, situat pe versantul de V al Sierrei Madre Oriental, la 2.484 m alt., la 92 km NNE de Ciudad de Mexico; 287,4 mii loc. (2000). Centru minier (aur, argint, plumb, cinabru). Metalurgia neferoaselor; ind. textilă, a încălțămintei și alim. Universitate (1869). Muzeu. Teatru. Biserica San Francisco (1590). Casa Colorado (1785). Fundat în 1534 pe locul unei vechi așezări toltece.

SALTILLO [saltíio], oraș în NE Mexicului, centrul ad-tiv al statului Coahuila, situat pe un platou din Sierra Madre Oriental, la 1.559 m alt., la 85 km SV de Monterrey; 562.5 mii loc. (2000). Nod rutier. Expl. de cărbune, de min. de fier, cupru, zinc, plumb și de min. auro-argentifere. Ind. metalurgiei neferoase, a constr. de mașini agricole, chimică, textilă, a încălțămintei, de prelucr. a tutunului și alim. Centru comercial (cereale, animale, tutun, legume, fructe, bumbac). Produse de artizanat. Stațiune climaterică de vară. Universitate (1957). Institut tehnologic. Catedrală (sec. 18). Fundat în 1575 de spanioli.

SIERRA MADRE 1. Sistem muntos în America de Nord (Mexic), format din trei lanțuri montane care înconjură Pod. Mexican, acoperind c. 75% din suprafața Mexicului. Climă tropicală montană, uscată spre podiș și umedă spre ocean. Vegetație xerofilă (în N) și păduri tropicale (în S) care trec spre păduri de conifere la altitudini mai mari (în special diferite specii de pin). Cele trei lanțuri montane sunt: Sierra Madre Oriental, format din culmi paralele ce se întind de la NNV spre SSE, pe 1.130 km lungime, paralel cu țărmul G. Mexic, cu versanți abrupți către E, care domină câmpia din partea de E a Mexicului cu c. 1.500 m, și pante domoale spre V, care coboară spre Pod. Mexican. Munții din acest lanț sunt alcătuiți din calcare, gresii și lave vulcanice. Alt. max.: 4.056 m (vf. Peña Nevada); Sierra Madre Occidental, constituit din șisturi cristaline, calcare, gresii și lave vulcanice, se desfășoară sub forma unor culmi paralele, extinse pe direcție NV-SE, pe c. 1.600 km lungime și 160-480 km lățime, paralel cu țărmul G. Californiei și cel al Oc. Pacific, fragmentat de canioane adânci de c. 2.000 m. Alt. max.: 3.992 m (vf. Cerro de Mohinora); Sierra Madre del Sur, extins de-a lungul țărmului pacific din partea de S a Mexicului, de la Rio Balsas în NV și până la istmul Tehuantepec, respectiv până la Rio Tehuantepec în SE, pe terit. statelor mexicane Guerrero și Oaxaca. Alt. max.: 3.850 m. 2. Lanț muntos situat în extremitatea de SE a Mexicului și în partea de VNV a Guatemalei, la E de istmul Tehuantepec, care se desfășoară paralel cu țărmul G. Tehuantepec al Oc. Pacific. Alt. max.: 4.220 m (vf. Tajumulco, situat în VNV Guatemalei). 3. Lanț muntos în Filipine, în NE ins. Luzon, extins pe 345 km lungime, de-a lungul țărmului Oc. Pacific. Alt. max.: 1.850 m.

SINALOA, stat în NV Mexicului, extins pe c. 560 km lungime de-a lungul țărmului G. California și al Oc. Pacific, la poalele V ale munților Sierra Madre Occidental; 58,3 mii km²; 2,5 mil. loc. (2000). Centrul ad-tiv: Culiacán. Expl. forestiere și de min. de fier și de plumb. Culturi de bumbac, trestie de zahăr, tutun, cereale, legume ș.a. Creșterea animalelor. Plantații de arbori de cauciuc, de cafea și de fructe tropicale.

MALINCHE sau MATLALCUÉYATL, masiv muntos vulcanic în partea central-sudică a Mexicului, în Sierra Madre Oriental, la 20 km de Puebla; 4.461 m.

DURANGO 1. Oraș în V Mexicului, la poalele Sierrei Madre Occidental, la 2.040 m alt., centru ad-tiv al statului cu același nume; 414 mii loc. (1990, cu suburbiile). Expl. de min. de fier, aur, argint și antimoniu. Prelucr. primară a min. și lemnului. Produse textile și alim. Universitate (1856). Fondat în 1556. Numit și Victoria de Durango. 2. Stat în Mexic; 123,2 mii km²; 1,35 mil. loc. (1990). Expl. forestiere și de min. de fier, antimoniu, zinc, plumb etc. Porumb și bumbac, Creșterea bovinelor.

MOTAGUA, fluviu în partea central-estică a Guatemalei; 547 km. Izv. din Sierra Madre de Chiapas, curge pe direcția SV-NE, trecând prin Los Amates și Morales și de varsă în G. Honduras, formând în cursul inferior, pe o mică porțiune, granița între Guatemala și Honduras. Navigabil pe c. 200 km.

ORIZABA [orisába] 1. Vulcan activ în Sierra Madre Oriental, cel mai înalt vârf din Mexic (5.700 m), alcătuit din andezite și bazalte. Acoperit cu păduri până la 4.000 m alt. și cu pășuni alpine (4.000-4.500 m). La peste 4.500 m alt. sunt zăpezi persistente. Erupții: 1545, 1566, 1630, 1687, 1870, 1941. Escaladat pentru prima dată de F. Reynolds și H. Maynard, în 1848. Parcul natural Pico de O., extins pe 19,7 mii ha, a fost întemeiat în 1936. Vulcanul O. este cunoscut și sub denumirea de Citlaltépetl (citlalin „oraș” și tepetl „munte”). 2. Oraș în Mexic, (Veracruz) situat la poalele de SE ale vulcanului omonim, la 1.220 – 1.228 m alt., pe Río Blanco; 118,5 mii loc. (2000). Ind. de prelucr. a bumbacului și tutunului, a hârtiei, cimentului și alim. (zahăr, bere, lichior). Plantații de arbori de cafea. Stațiune climaterică. Turism. Biserica Santa Gertrude (sec. 17), Localitatea, populată de azteci (1457), a fost ocupată de spanioli în sec. 16 și declarată oraș în 1774. Distrusă în mare parte de cutremurul din 1973.

HUSTON [hjú:stən] 1. Walter H. (pseud. lui Walter Houghston) (1884-1950), actor american de film, de origine canadiană. Se impune ca unul dintre marii actori ai generației sale, excelând în roluri de compoziție („Abraham Lincoln”, „Dodsworth”, „Ochiul dracului”, „Jucătorul”). Premiul Oscar: 1948 („Comoara din Sierra Madre”). 2. John H. (1906-1987), regizor, scenarist și actor american. Fiul lui H. (1). Legendă a Hollywood-ului, este creatorul unei vaste și variate opere (40 de filme), al cărui laitmotiv este ideea eșecului, contracarată însă de existența unei stranii solidarități între cei sortiți singurătății. A regizat filmele: „Șoimul maltez”, „Jungla de asfalt”, „Regina africană”, „Inadaptații”, „Noaptea iguanei”, „Viața și epoca judecătorului Roy Bean”, „Onoarea familiei Prizzi” etc. Ca actor, s-a remarcat în: „China Town”, „Tentacule”. Premiul Oscar pentru regie și scenariu: 1948 („Comoara din Sierra Madre”). 3. Angelica H. (n. 1952), actriță americană de film. Fiica lui H. (2). Conferă, prin jocul inteligent și plin de umor, un magnetism straniu personajelor sale, îndeosebi celor de comedie neagră („Poștașul sună întotdeauna de două ori”, „Trișorii”, „Familia Addams”). Premiul Oscar: 1985 („Onoarea familie Prizzi”).

JALAPA [halápa] (JALAPA ENRIQUEZ [enríches]), oraș în E Mexicului, la poalele Sierrei Madre Oriental, la 1.425 m alt., centrul ad-tiv al statului Veracruz; 288,5 mii loc. (1990). Nod de transport. Aeroport. Ind. constr. de mașini, a prelucr. lemnului, celulozei și hârtiei, textilă și alim. Centru agricol (cafea, tutun, trestie de zahăr, portocale, plante medicinale). Stațiune climaterică montană. Catedrală (sec. 18). Universitate. Muzeu de arheologie. Întemeiat în sec. 16.