ALBUQUERQUE [albukə:k], oraș în SV S.U.A. (New Mexico), pe fl. Rio Grande; 493,1 mii loc. (1988, cu suburbiile). Siderurgie, produse electronice, textile, mașini unelte. Centru de cercetări atomice. Universitate.

AMERICA, continent în emisfera vestică, cuprinsă între Oc. Atlantic, Oc. Pacific și Oc. Înghețat; 42,2 mil. km²; c. 727 mil. loc. (1990); se încadrează între 83°40′ lat. N (Capul Morris Jesup din Groelanda) și 55°59′ lat. S (Capul Horn); c. 18 mii km lungime. A. este compusă din două vaste mase continentale, A. de Nord și A. de Sud, unite prin A. Centrală istmică și insulară și separate prin can. Panamá. Resurse naturale. Bogate zăcăminte de petrol și gaze naturale (C. Mississippi, C. Golfului Mexic, California, Venezuela, Columbia, Argentina), cărbuni superiori (Canada Centrală, M-ții Apalași), min. de fier (bazinul Marilor Lacuri, Pen. Labrador, Pod. Braziliei, Chile și Cuba), mangan (Brazilia, Cuba), minereuri neferoase (M-ții Stîncoși), bauxită (Guyana), cositor (Bolivia), aur (Alaska), salpetru (Chile). Clima. Datorită marii extensiuni latitudinale, pe terit. A. apar toate tipurile și subtipurile climatice. Astfel, estremitățile de N și de S (Canada, Ins. Țara de Foc și Arh. Falkland/Malvine) se situează în zona de climă arctică și subarctică, respectiv, antarctică și subantarctică. Temperaturile sînt scăzute (media lunii celei mai calde nu depășește 10 °C)iar precipitațiile sînt reduse la zăpezi. Zona de climă temperată ocupă cea mai mare parte din A. de Nord, iar în A. de Sud Patagonia septentrională și Pampa argentiniană. Temperaturile medii sînt ridicate vara (18-24 °C) și mai coborîte iarna (-3 și -6 °C), iar precipitațiile sînt variabile. Zona de climă tropicală și cea subtropicală este prezentă în partea meridională a A. de N, în N A. Centrale, în Pod. Braziliei, în Pod. Gran Chaco și în N Pampei argentiene. Temperaturile medii sînt ridicate (26-28 °C vara și 10-15 °C iarna), însă precipitațiile scad de la E (c. 1.000 mm) la V (c. 400 mm). Relieful înalt, dispus pe direcția meridianelor, permite pătrunderea maselor de aer arctic sau antarctic, care uneori aduc în unele dintre aceste regiuni (Florida, Pampa) geruri accentuate și precipitații sub formă de zăpadă. Zona de climă subecuatorială este proprie părții meridionale a A. Centrale, C. Orinocului și celei mai mari părți a Pod. Guayanelor și Braziliei. Ea se caracterizează prin existența a două anotimpuri: unul ploios (vara) și unul uscat (iarna), cu temperaturi anuale mari (22 și 24 °C), amplitudinile medii mici și precipitații abundente (peste 1000 mm). Zona de climă ecuatorială ocupă C. Amazonului și porțiuni din Pod. Guyanelor și Braziliei, unde temperaturile medii anuale au valori ridicate (22 și 25 °C), amplitudinile anuale sînt reduse, iar precipitațiile sînt foarte abundente (peste 2000 mm), se produc zilnic și au două maxime echinocțiale. Vestul cordilier și andin prezintă în funcție de latitudine, altitudine și de poziția pantelor, o serie de reg. climatice din ce în ce mai reci, de la Ecuator către poli și de la nivelul mării către vîrfurile munților. Pe podișurile interioare montane, clima este de nuanță continentală, iar în reg. montane înalte și în cele de latitudini mari clima este rece, existînd și o glaciație actuală. Hidrografia. Continentul american se caracterizează prin prezența celui mai bogat fl. în apă de pe pămînt (Amazon), precum și a a altor fl. mari: Mississippi, Mackenzie, Yukon, Saskatchewan, Sf. Laurențiu, Colorado, Rio Grande del Norte (în America de Nord), Magdalena, Orinoco, São Francisco, Paraná (America de Sud). În A. se află cel mai mare complex lacustru de pe Pămînt (Marile Lacuri) și lacul de la alt. cea mai ridicată de pe glob (Titicaca), alături de care apar numeroase alte lacuri: Winnipeg, Athabaska, Sclavilor, Urșilor (în America de Nord), Poopó, Toro, San Martin (în America de Sud).

APÁȘ (< fr.) s. m. 1. (La pl.) Amerindieni din regiunea aflată între fluviile Colorado și Rio Grande (America de Nord), din grupul atapascilor și din familia de limbi na-dene; actualmente locuiesc în rezervații; (și la sg.) Persoană din această populație. 2. (Fig.) Derbedeu, haimana; hoț, bandit.

BIG BEND, parc național în S.U.A. (Texas), în bazinul Rio Grande. Supr.: 324,8 km². Fundat în 1935. Peisaj muntos și deșertic cu numeroase obiective geologice. Floră și faună specifice (peccary, puma). Turism.

BROWNSVILLE [brúsvil], oraș în S.U.A. (Texas), port pe stg. lui Rio Grande, la granița cu Mexicul; 299,8 mii loc. (1984, împreună cu Harlinger și San Benito). Șantiere navale. Ind. chimică și alim. (citrice, legume, prelucr. bumbacului). Centru turistic.

CANOAS, oraș în S Braziliei (Rio Grande do Sul), suburbie nordică a orașului Pórto Alegre; 288,3 mii loc. (1989). Ind. constr. de mașini, mat. de constr., alim.

CAXIAS DO SUL, oraș în S Braziliei (Rio Grande do Sul), la N de Pôrto Alegre; 298,1 mii loc. (1989). Nod feroviar. Ind. metalurgică, textilă și a conservelor. Principal centru viticol al țării. Universitate. Întemeiat în 1870 de emigranți italieni.

shanty (cuv. engl. [ʃenti] < fr. chanter „a cânta”), denumire dată unor cântece de lucru ale marinarilor din vechea marină comercială engleză și americană. Acestea erau cântate doar în timpul efectuării unor munci grele, ce necesitau un efort ritmic comun, și difereau în funcție de felul muncii pe care o însoțeau: pomparea apei, tragerea ancorei, urcarea velelor etc. Printre cele mai cunoscute sh. se numără The Wide Missouri, The Banks of the Sacramento, The Rio Grande.

CIUDAD SUAREZ [ciudað huáres], oraș în N Mexicului (Chihuahua), port pe Rio Grande; 719 mii loc. (1981, cu suburbiile). Morărit. Ind. laptelui, a spirtului; nod de comunicații. Turism. Întemeiat în 1659.

RIO GRANDE DO SUL [riu grədi du sul], stat în S Braziliei; 281,7 mii km²; 10,5 mil. loc. (2003). Centrul administrativ: Pôrto Alegre. Zăcăminte de aur, argint și zinc. Expl. forestiere. Cereale, trestie de zahăr, orez, tutun; creșterea animalelor.

RIO GRANDE DO NORTE [riu grədi du nórtə], stat în NE Braziliei; 52,7 mii km²; 2,8 mil. loc. (2003). Centrul administrativ: Natal. Expl. forestiere. Bumbac, trestie de zahăr, porumb, orez; cauciuc natural. Creșterea animalelor.

RIO GRANDE DE SANTIAGO, fluviu în partea central-vestică a Mexicului; 965 km. Izv. din Sierra Madre Occidental, de la 29 km V de Ciudad de Mexico, traversează lacul Chapala și se varsă în Oc. Pacific, în fața ins. Marias. În cursul superior, până la intrarea în lacul Chapala, poartă numele Rio Lerma. În apropiere de orașul Guadalajara, formează cascada Juancatlán, cu o cădere de 22 m.

RIO GRANDE (în spaniolă: RÍO BRAVO DEL NORTE), fluviu în America de Nord, în SV S.U.A. și NE Mexicului; 3.034 km, unul dintre cele mai lungi din America de Nord; supr. bazinului hidrografic: 440,3 mii km². Izv. din masivul San Juan (M-ții Stâncoși), din SV statului Colorado, de la 3.700 m alt., curge pe direcție N-S până în amonte de localit. Las Cruces, traversând zona montană din statul New Mexico, unde a sculptat mai multe canioane și chei, apoi își schimbă direcția de curgere spre SE, vărsându-se în G. Mexic. În perioada colonială spaniolă cursul mijlociu și superior al fl. se numea Rio del Norte, iar cursul inferior, Rio Brave. Pe c. 2.100 km, între NV de orașul El Paso și gura de vărsare, formează granița între S.U.A. și Mexic. În cursul superior și mijlociu au fost construite mai multe lacuri de acumulare (Elephant Butte Reservoir, Caballo Reservoir, Amistad Reservoir, Falcon Reservoir) și hidrocentrale, iar pe cursul mijlociu, în V statului Texas, la granița cu Mexic, a fost creat (1935) Parcul Național Big Bend (3.072 km²). Trece prin orașele Ciudad Juaréz (Mexic) și El Paso (S.U.A.). Irigații în cursul inferior. Afl. pr.: Chama, Puerco, Conchos, Rio Salado, Pecos, Devils. Navigabil pentru vase mici în aval de Presido.

RIO BRAVO DEL NORTE v. Rio Grande.

SÃO PEDRO DE RIO GRANDE DO SUL v. Rio Grande.

SᾹO FRANCISCO [səu frəsísku] Rio ~, fl. în E Braziliei; 3.199 km (de la izv. lui Rio das Velhas); supr. bazinului hidrografic: 631,2 mii km². Izv. din Sierra da Canastra, din partea central-sudică a statului Minas Gerais, de la 1.276 m alt., și curge pe direcție predominantă S-NNE până în aval de Juazeiro, după care se îndreaptă spre E, vărsându-se în Oc. Atlantic la 96 km NE de Aracajú. În partea superioară are un curs rapid, cu multe cascade (din care trei au o cădere de c. 80 m), după care se angajează pe o vale adâncă. Este o importantă arteră de comunicație între Oc. Atlantic și ținuturile interioare ale țării. Hidrocentrale (barajele și lacurile de acumulare Três Marias, Sobradinho, Itaparica); irigații. Navigabil în cursul inferior și mijlociu, în aval de Pirapora, pe c. 1.400 km. Afl. pr.: Rio das Velhas și Rio Grande.

SAN MIGUEL, oraș în ESE Rep. El Salvador, situat pe Rio Grande de San Miguel, la poalele E ale vulcanului San Miguel (2.130 m alt.), la 120 km ESE de San Salvador; centrul ad-tiv al departamentului omonim; 159,7 mii loc. (2000). Expl. de aur și argint. Centru comercial, Piață agricolă (porumb, bumbac, cafea, legume). Ind. chimico-farmaceutică, textilă, de prelucr. a maselor plastice, a bumbacului și a produselor agricole; produse din piele. Catedrală în stil colonial (sec. 18). Fundat în 1530 de spanioli. Distrus de un cutremur în 1917. Vulcanul San Miguel a erupt ultima oară în 1976.

PORTO ALEGRE [pórtu alégri], oraț în SE Braziliei, situat la gura de vârsare a fl. Gualba în Lagoa dos Patos, centru ad-tiv al statului Rio Grande do Sul, port la Oc. Atlantic; 1,3 mil. loc. (2002). Aeroport. Constr. navale. Ind. alim. (conserve de carne, morărit, vinuri), textilă, confecții, de prelucr. a lemnului, petrolului și cauciucului, sticlăriei, chimică, pielăriei și încălțămintei. Export de produse agricole și de lemn. Stațiune balneară. Două universități (1934, 1948). Fundat în 1742-1743 de emigranții din Azore sub numele de Pôrto dos Cazaes; la începutul sec. 19 aici s-au stabilit numeroși emigranți germani și italieni.

PADRE ISLAND, insulă-barieră în partea de S a S.U.A., în SE statului Texas, care separă Laguna Madre de G. Mexic. Se extinde de la N la S pe 182 km lungime și 4,8 km lățime max., între G. Corpus Christi (la N) și localit. Port Isabel, aflată la c. 20 km N de gura de vărsare a fl. Rio Grande (la S). Aici se află plaje întinse, dune de nisip acoperite din loc în loc cu vegetație arenicolă, numeroase specii de păsări. Activitate turistică; pescuit. Descoperită în 1519 de exploratorul spaniol Alonso Alvarez de Piñeda.

PIEDRAS NEGRAS, oraș în NE Mexicului (Coahuila), pe Rio Grande (Rio Bravo del Norte), la N de Monterrey și la 1.350 km NV de Ciudad de Mexico; 128,1 mii loc. (2000). Punctul terminus nordic al c. f. naționale mexicane și al autostrăzii care îl leagă de Capitală (1958). Unit cu orașul american Eagle Pass (Texas) prin două poduri internaționale. În apropriere expl. carbonifere, de min. de aur, argint și zinc. Centru comercial (ovine, bovine, piei) și industrial (topitorii de zinc, fabrici textile, de cherestea și ciment). Fundat în 1849 și numit în perioada 1888-1911 Ciudad Porfirio Diaz.

PELOTAS, oraș în S Braziliei (Rio Grande do Sul), situat pe canalul São Gonçalvo (care asigură legătura între lagunele Patos și Mirim), la 220 km SV de Pôrto Alegre; 305,6 mii loc. (2002). Port fluvial. Ind. farmaceutică, de prelucr. a lemnului, a pielăriei, încălțămintei, textilă și alim. (conserve de carne, făină). Două universități (1883, 1960). Fundat în 1780, devine oraș în 1830.

O’HARA [ouhærə], Maureen (1920-2000), actriță americană de origine irlandeză. Filme în care a întruchipat cu mare sensibilitate și trăire dramatică tipul feminin al nonconformismului irlandez („Casa din Vale”, „Rio Grande”, „Omul liniștit”, „Vulturul zboară spre Soare”).

SONSONATE, oraș în V statului El Salvador, pe Rio Grande de Sonsonate; la 60 km V de San Salvador; 58,3 mii loc. (2000). Centrul ad-tiv al departamentului. Piață agricolă pentru zahăr, cafea și tutun. Catedrală în stil colonial, placată cu porțelan alb. În vecinătate, biserica San Antonio del Monte, loc de pelerinaj. Fundat în 1524. Cap, provizorie a țării (1833-1834).

MAMORE, râu în America de Sud (Bolivia), unul dintre izvoarele râului Madeira; c. 1.930 km. Izv. din Cordillera Oriental (Anzi) și formează pe o porțiune granița dintre Bolivia și Brazilia. Navigabil pentru vase mici. În cursul superior poartă numele Rio Grande sau Guapay.

EL PASO [el pæsou], oraș în SE S.U.A. (Texas), port pe Rio Grande; 650 mii loc. (1991, cu suburbiile). Aeroport internațional. Metalurgia cuprului, prelucr. petrolului, conf., ind. alim. (carne). Centru comercial (bumbac, legume și fructe). Turism. Universitate.

NATAL, oraș în extremitatea de NE a Braziliei, centru ad-tiv al statului Rio Grande do Norte, por la Oc. Atlantic; 656 mii loc. (1996). Aeroport. Ind. chimică, textilă, a pielăriei și încălțămintei, alim. Prelucr. cafelei. Export de zahăr, bumbac etc. Universitate (1958). Fundat de portughezi în 1597.

OÑATE, Juan de ~ (c. 1550-c. 1630), conchistador spaniol. Primul guvernator regal al Mexicului (1595). A explorat regiuni din America de Nord (Rio Grande, 1598; Kansas, 1601; Golful Californiei, 1605).

PARANÁ 1. Fluviu în America de Sud (Brazilia Paraguay, Argentina); 4.875 km (al doilea după Amazon); supr. bazinului: 3,1 mil. km² (sistemul La Plata-P.-Rio Grande). Se formează prin unirea (în amonte de orașul Santa Fé do Sul), râurilor Paranaiba și Rio Grande, care izvorăsc din Serra da Mantiqueira și curge pe terit. Braziliei până la Guaíra. În aval de aceasta, la granița din Brazilia și Paraguay, a fost creat lacul de acumulare Itaipú (170 km lungime). Între confluența cu Râul Iguaçu și cea cu râul Paraguay, fl. P. descrie un arc de cerc și, trecând prin Encarnación și Posadas, marchează hotarul dintre Argentina și Paraguay. La granița între Paraguay și Argentina este în curs de realizare barajul Yacireta cu o hidrocentrală de 4.000 MW. De la Corrientes și până la vărsarea în estuarul Rio de la Plata, fl. P. drenează partea de NE a Argentinei cu orașele Santa Fe, Paraná, Rosario. În cursul superior formează praguri și cascade (Guaíra sau Salto dos Sete Quedas); aici au fost construite numeroase baraje, ceea ce a dus la formarea unor lacuri de acumulare (Emborcação, São Simão pe Paranaiba, Furnas, Peixoto, Agua Vermelha pe Rio Grande, Ilha Solteira, Itaipú). Navigabil pentru vase oceanice până la Santa Fe, iar la ape mari chiar până la Posadas. Afl. pr.: Tietê, Sucuriú, Pardo, Paranapanema, Ivaí, Iguaçu, Paraguay, Salado. 2. Oraș în NE Argentinei, port pe stg. fluviului cu același nume, în fața orașului Santa Fe; centru ad-tiv al prov. Entre Ríos; 240 mii loc. (2001). Centru comercial. Ind. alim. (morărit, carne, conserve), pielăriei și încălțămintei, de prelucr. a lemnului, cimentului. Universitate. Catedrală (1883); clădirea Senatului (1858); palat episcopal (sec. 19). Fundat în 1671. Capitala Argentinei (1853-1862). 3. Stat în S Braziliei; 199,7 mii km²; 9,6 mil. loc. (2002). Centrul ad-tiv: Curitiba. Expl. forestiere, de diamante, de min. de aur și de argint. Cereale, bumbac, cafea. Creșterea animalelor.

PASSO FUNDO, oraș în S Braziliei (Rio Grande do Sul), lângă râul omonim, într-un podiș, la 709 m alt., la 241 km NV de Pôrto Alegre; 169,3 mii loc. (2002). Centru comercial (vite). Ind. alim. (morărit, prelucr. cărnii și ierbii maté) și a prelucr. lemnului (cherestea). Fundat în 1857, a primit statut de oraș în 1890.

PECOS (RIO PECOS) [peíkəs], râu în S.U.A., afl. stg. al fl. Rio Grande; 1.490 km; supr. bazinului: 99,2 mii km². Izv. din M-ții Stâncoși (masivul Sangre de Cristo) și străbate platoul Llano Estacado. Irigații. Barajele Avalon (1907), McMillan (1908), Red Bluff (1936) și Alamogordo (1937) și tot atâtea lacuri de acumulare folosite pentru hidroenergie. În cursul superior, Parcul Național istoric P. (2.664 ha) cu vestigii ale culturii pueblo.

REYNOSA, oraș în NE Mexicului (Tamaulipas), situat pe cursul inf. al lui Rio Bravo del Norte (Rio Grande); 403,7 mii loc. (2000). Punct de vamă la granița cu S.U.A. Zăcăminte de petrol și gaze naturale. Rafinărie de petrol. Ind. petrochimică. Prelucr. lemnului și a bumbacului. Fabrică de cărămizi. Produse alim. Fondat în 1749; oraș din 1926.