AACHEN [ḁ:hen], oraș în Germania (Renania de Nord-Westfalia), la granița cu Belgia; 535 mii loc. (1987, cu suburbiile). Centru minier (cărbune și min. de fier). Ind. textilă, constr. de mașini (electrotehnică), chimică, geamuri. Nod de comunicații. Stațiune balneoclimaterică cu ape termale. Institut politehnic (1870). Principala reședință a imp. franc al lui Carol cel Mare (Aix-la-Chapelle). Loc de încoronare a împăraților Sfîntului Imperiu Roman (813-1531). Aici au fost semnate tratatele de pace prin care s-au încheiat Războiul de Devoluțiune dintre Franța și Spania (1667-1668) și Războiul de Succesiune la Tronul Austriei (1740-1748). Centru de artă în epoca carolingiană. Monument celebru: Capela Palatină (începutul sec. 8 – sfârșitul sec. 9) ridicată de arhitectul Odo (Eudes) de Metz pentru Carol cel Mare. Primărie în stil gotic (sec. 14).

BAD-GODESBERG [bat-gó:dəsberc], oraș în V Germaniei (Renania de Nord-Westfalia), în apropiere de Bonn; 73,5 mii loc. (1970). Ind. farmaceutică; constr. de motociclete. Izv. minerale. Stațiune balneară.

BERGISCH GLADBACH [bérghiș gládbah], oraș în V Germaniei (Renania de Nord – Westfalia), la NE de Köln; 102 mii loc. (1988). Centru ind. (hîrtie, costr. de mașini).

BIELEFELD [bí:ləfelt], oraș în centrul Germaniei (Renania de Nord-Westfalia); 515 mii loc. (1987, cu suburbiile). Nod de comunicații. Ind. textilă, a conf., constr. de mașini (mașini-unelte, biciclete), chimico-farmaceutică și alim. Biserică (sec. 14). Muzee. Universitate. Menționat documentar în 1015.

BOCHUM [bócum], oraș în V Germaniei (Renania de Nord-Westfalia), în conurbația Ruhr: 389,1 mii loc. (1988). Expl. de huilă. Metalurgie; ind. chimică și constr. de mașini (uzinele „Opel”), echipament electric. Nod de comunicații. Universitate. Biserică (1599). Fundat în 1041.

BONN, oraș în V Germaniei (Renania de Nord-Westfalia), port pe stînga Rinului; 570 mii loc. (1986, cu suburbiile). Aeroport internațional. Metalurgie, ind. electrotehnică, mecanică fină și optică, chimico-farmaceutică, poligrafică, alim. Universitate (1777). Muzeul Beethoven. Monumente: catedrală (sec. 11-12), palatul Poppelsdorf (sec. 18). Castru roman, apoi așezare francă, a fost între 1273 și 1794, reșed. principilor electori de Köln. Atribuit Prusiei în 1814. Capitală federală (1949-1991).

BOTTROP, oraș în V Germaniei (Renania de Nord-Westfalia), în bazinul Ruhr, lîngă Essen; 116,4 mii loc. (1988). Ind. carboniferă (huilă), cocsochimică, metalurgică, constr. de mașini și textilă.

HAGEN [hágən], oraș în V Germaniei (Renania de Nord – Westfalia), în bazinul Ruhr; 214,2 mii loc. (1995). Nod de comunicații. Oțelării. Ind. constr. de mașini agricole, chimică, textilă, a hârtiei și mobilei. Muzeu al tehnicii (în aer liber). Menționat documentar din sec. 8.

RHEYDT [ráit], oraș în V Germaniei (Renania de Nord-Westfalia), la S de Mönchengladbach și la V de Rin; 166,5 mii loc. (2001). Constr. de mașini-unelte, de utilaj poligrafic și aparataj electrotehnic. Ind. chimică, poligrafică, textilă (lână și bumbac), pielăriei și încălțămintei. Castel în stilul Renașterii (1568-1581), adăpostind un muzeu. Menționat în sec. 11, fief al familiei Bylandt (după 1500), a intrat în stăpânirea Prusiei (1815); statut de oraș (din 1856).

HAMM, oraș în V Germaniei (Renania de Nord-Westfalia), port pe râul Lippe, la NE de Dortmund; 183,2 mii loc. (1994). Nod de comunicații. Expl. de cărbune. Ind. metalurgică, constr. de mașini, chimică, textilă. Izvoare minerale sărate. Primărie (sec. 15). Fundat în 1226.

NEANDERTHAL, vale în Germania (Renania de Nord-Westfalia), în bazinul râului Düssel, afl. al Rinului. – Omul de ~, tip uman fosil, denumit astfel după craniul descoperit (1856) în valea N., resturilor fosile găsite în Europa, Africa de Nord și Asia (Palestina). Anatomistul englez W. King, bazat pe descoperirile lui T.H. Huxley, introduce (1864) denmirea de Homo neanderthalensis. Omul de N. a fost contemporan cu Homo sapiens sapiens din Orientul Apropiat și Homo sapiens din Africa de Sud și China. În România au fost descoperite resturi fosile în peștera de la Ohaba-Ponor.

OBERHAUSEN [ó:bərhauzən], oraș în partea de V a Germaniei (Renania de Nord-Westfalia), pe râul Emscher (afl. dr. al Rinului), în bazinul Ruhr, la 11 km VNV de Essen, vizavi de Duisburg; 221,7 mii loc. (2002). Nod de comunicații. Centru carbonifer. Ind. metalurgiei feroase (oțel) și neferoase (rafinarea zincului), chimică (îngrășăminte, amoniac, lacuri, vopsele), constr. de mașini-unelte, de aparataj electrotehnic și de utilaj minier, de prelucr. a petrolului și a lemnului (mobilă), a sticlăriei, alim. (bere, țigări). Teatru. Fortăreața Halten (1307); abația Sterkrade (1150); castel (1806-1816). Primărie (1927-1930). Declarat oraș în 1874.

RUHR [ru:r] 1. Râu în V Europei (Germania), afl. dr. al Rinului la Duisburg; 235 km. Izv. din zona înaltă Rothaargebirge. navigabil pe 48 km. Legat cu canalele Dortmund-Ems și Rhein-Herne. Hidrocentrale. 2. Regiune industrială și bazin carbonifer în Germania (Renania de Nord-Westfalia) cu rezerve de huilă de c. 100 miliarde t; c. 6,2 mii km²; formează conurbația Ruhrstadt (Duisburg, Essen, Bochum și Dortmund), de peste 5,5 mil. loc.; realizează c. 70% din producția de cocs și c. 90% din cea de oțel a țării. Datorită întârzierii plății reparațiilor de război datorată după Primul Război Mondial, Franța a ocupat (8 mart. 1921) o parte a R.; cu acordul Belgiei și Italiei, dar nu și al Marii Britanii, la 11 ian. 1923 a ocupat întreaga reg. După adoptarea planului Dawes (aug. 1924) R. a fost progresiv eliberat de francezi. După al Doilea Război Mondial reg. a fost administrată (1948-1952) de Autoritatea Internațională a R. până la crearea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului și apoi de autoritățile germane.

LÜNEN, oraș în VNV Germaniei (Renania de Nord-Westfalia), în bazinul Rühr, pe dr. râului Lippe, la 12 km NE de Dortmund; 88,4 mii loc. (1992). Nod feroviar. Expl. de cărbuni. Oțelării; constr. de mașini; metalurgia aluminiului și cuprului. Ind. chimico-farmaceutică, electrotehnică, a sticlei, încălțămintei, textilă și alim. Biserica Sankt Georg (1360-1366); castel (1845), azi muzeu. Teatru. Oraș din 1210.

ESSEN [ésən], oraș în Germania (Renania de Nord-Westfalia), în bazinul Ruhr; 627 mii loc. (1993). Important nod de comunicații. Centru de expl. a huilei. Siderurgie și constr. de mașini și armament (uzinele „Krupp”), metalurgia cositorului, uzine chimice (mase plastice, îngrășăminte), constr. de utilaj industrial complet, țesături, sticlă și produse alim. Catedrală (sec. 15, pe locul unei abații din sec. 9). Muzeul Folkwang. Fundat în sec. 9. Încorporat Prusiei în 1803. Bombardat intens de Aliați în al doilea război mondial.

GELSENKIRCHEN [ghélzənchirhən], oraș în Germania (Renania de Nord-Westfalia), la NE de Essen; 294 mii loc. (1991). Cel mai mare centru carbonifer din bazinul Ruhr. Cocserii, furnale, oțelării. Ind. chimică, constr. de mașini (utilaj greu, automobile), prelucr. petrolului. Fabrici de sticlărie, săpun, confecții și bere. Primărie și castel din sec. 16.

DÜSSELDORF, oraș în V Germaniei, centru ad-tiv al landului Renania de Nord-Westfalia, port pe Rin; 577,6 mii loc. (1992). Nod de comunicații. Aeroport internațional. Centru comercial și financiar. Ind. siderurgică, constr. de automobile (uzinele firmei „Auto-Union”), de vagoane și utilaj minier, electrotehnică, instrumente de precizie, chimică, piel., hârtie, conf. Centru cultural (institute de învățământ superior, muzee). Biserica Sankt Lambertus (sec. 13-14), monumentul principelui Johann Wilhelm II (sec. 18). Centru pentru congrese și târguri internaționale. Fundat în sec. 11, D. a devenit oraș în 1288. Reședință a ducilor de Berg, principi electori ai Palatinului. Centru al marelui ducat de Berg (din 1805), creat de Napoleon; în componența Prusiei (din 1815). A suferit mari distrugeri în cel de-al doilea război mondial (1942-1945).

DORTMUND, oraș în Germania (Renania de Nord-Westfalia), în bazinul Ruhr, port pe canalul Dortmund-Ems; 601 mii loc. (1992). Centru financiar și industrial al Ruhrului. Ind. carboniferă (huilă), siderurgică (uzinele concernului „Hoechst DG”), chimică și constr. de mașini (electrotehnică). Fabrici de bere. Monumente din sec. 13-15, restaurate în sec. 20. Muzee. Universitate. Menționat din c. 885, fost oraș liber imperial (1220-1803) și membru al Hansei. Din a doua jumătate a sec. 19, cunoaște o mare înflorire datorită dezvoltării economice a bazinului Ruhr. A suferit mari distrugeri în al doilea război mondial.

DUISBURG [düsburc], oraș în V Germaniei (Renania de Nord-Westfalia), port pe Ruhr, la confl. cu Rinul, în bazinul Ruhr; 537,4 mii loc. (1992). Nod de comunicații. Cel mai mare port fluvial al țării (47,2 mii t, 1983). Expl. de cărbuni. Uzine cocsochimice, metalurgice, constr. de mașini grele și navale; ind. chimică și de prelucr. a petrolului. Grădină zoologică. Muzeu de artă. Membru al Hansei. Format în 1929 prin unirea a două localități, D. și Hamborn. Puternic bombardat de Aliați (1943-1945) în cel de-al doilea război mondial.

LEVERKUSEN [lé:vəkuzən], oraș în partea de V a Germaniei (Renania de Nord-Westfalia), port pe dr. Rinului, la 12 km N de Köln; 162,3 mii loc. (1996). Nod de comunicații. Ind. chimico-farmaceutică (uzinele „Farben-fabriken Bayer AG”, „Agfa Gevaert” ș.a.) producătoare de medicamente, filme fotografice ș.a. Metalurgie, constr. de mașini, produse textile și alim. Parcuri. Orașul a luat naștere în 1930 prin unificarea localităților Schlebusch, Rheindorf și Steinbüchel cu orașul Wiesdorf. Denumit după numele lui Carl Leverkus (1804-1889), a cărui fabrică de vopsea a fost preluată de „Bayer AG”.

MÖNCHENGLADBACH [mönhənglatbah], oraș în Germania (Renania de Nord-Westfalia), la V de Düsseldorf; 266,8 mii loc. (1997). Aeroport. Nod de comunicații. Ind. siderurgică, constr. de mașini, electrotehnică, chimico-farmaceutică, a hârtiei, încălțămintei, textilă (bumbac, lână) și alim. Produse petroliere. Grădină botanică. Muzeu de arte. Sediul NATO pentru Europa de Nord. Mănăstirea Sankt Vitus (1228-1239), Markt-Kirche (1469-1533). Fundat în sec. 10 ca abație benedictină.

MÜNSTER, oraș în NV Germaniei (Renania de Nord-Westfalia), port pe canalul Dortmund-Ems; 265,7 mii loc. (1997). Important nod de comunicații. Aeroport. Constr. de mașini agricole și textile, de aparataj electrotehnic; metalurgia neferoaselor. Ind. de prelucr. a lemnului, mat. de constr., a hârtiei, pielăriei, textilă și alim. Fabrică de instrumente muzicale. Tipografii. Universitate (1780). Monumente: Domul (1225-1263), în stil gotic primitiv, distrus în mare parte în timpul celui de-al doilea război mondial, refăcut în anii 1946-1956; bisericile Sankt Ludgeri (1180, cu unele modificări din 1383 și sec. 15), Liebfrau/Maica Domnului (1340-1346), Sankt Lamberti (1375-1450), Sankt-Clemens (1745-1753), Primăria în stil gotic (1767-1787); palat episcopal (sec. 18). Muzee. Veche reședință episcopală (din 804), aici a fost constituită (febr. 1534-iul. 1535) o comună anabaptistă condusă de Jan van Leyden.

NEUSS [nois], oraș în partea de V a Germaniei (Renania de Nord-Westfalia), pe stg. fl. Rin, la confl. cu Erft, la 8 km V de Düsseldorf; 148,8 mii loc. (1996). Port fluvial. Nod de c. f. Constr. de mașini agricole; produse chimice, alim. și textile; hârtie. Monumente: fragmente de fortificații; biserica Sankt Quirin (1209); dom în stil baroc (1741); primărie (1634-1638). Fundat în sec. 12.

NORDRHEIN-WESTFALEN v. Renania de Nord-Westfalia.

HERNE, oraș în V Germaniei (Renania de Nord-Westfalia), în bazinul Ruhr, la 16 km NV de Dortmund; 179,1 mii loc. (1992). Nod rutier. Port pe canalul Rin-Herne. Expl. de huilă. Uzine cocsochimice și metalurgice. Constr. de mașini (utilaj minier, cabluri); ind. textilă și de prelucr. a lemnului.

ISERLOHN [i:zərló:n], oraș în V Germaniei (Renania de Nord-Westfalia) la SE de Dortmund; 97 mii loc. (1992). Centru metalurgic. Ind. constr. de mașini (utilaj greu), electrotehnică, chimică, textilă și a mobilei. Menționat documentar în sec. 11. Oraș din sec. 13.

KÖLN, oraș în V Germaniei (Renania de Nord-Westfalia), port pe Rin, în bazinul Ruhr; 963,3 mii loc. (1995). Nod de comunicații. Aeroport care deservește și orașul Bonn. Expl. de cărbune brun. Ind. siderurgică. constr. de locomotive, vagoane, tractoare și automobile (uzine ale firmei „Ford”), chimică (întreprinderi ale trustului „Badische Anilin und Sodafabrik A.G.”), de medicamente („Bayer”), poligrafică, electrotehnică, textilă și alim. Produse de parfumerie (renumita „apă de Colonia”). Centru bancar. Grădină botanică. Universitate (1388). Conservator (1850). Teatre. Muzeul de Artă Wallraf-Richartz. Monumente. Domul cu hramul Sf. Petru, de mari dimensiuni (144 m lungime și 157 m înălțime), construite în sec. 13, cu adăugiri și refaceri ulterioare, bisericile Sankt Pantaleon (sec. 10), Sankt Georg (sec. 11) și Sankt Maria im Kapitol (sec. 11), Gross Sankt Martin (sec. 12-13), Sankt Andreas (sec. 13) și Sankt Aposteln (sec. 13); primărie (sec. 14-15). Fundat în 38 d. Hr. sub numele de Oppidum Ubiorum și apoi sub acela de Colonia Claudia Ara Agrippinensium (49 d. Hr.), mai târziu Colonia. Cucerit de franci (462); sediul unui arhiepiscopat (795). După 1356 arhiepiscopatul de K. a fost confirmat ca elector al Sfântului Imperiu Roman. Oraș imperial (din sec. 13), a făcut parte din Hansă, cunoscând o deosebită prosperitate economică. Cucerit de francezi (1794), a intrat în componența Prusiei (1815), iar din 1871 a Imp. German. A suferit mari distrugeri în urma bombardamentelor Aliaților (1942-1945).

KREFELD, oraș în V Germaniei (Renania de Nord-Westfalia), la 18 km NV de Düsseldorf, pe stg. văii Rinului; 249,7 mii loc. (1995). Nod de comunicații. Port fluvial și șantiere navale (în suburbia Uedingen). Siderurgie (oțeluri speciale), uzine constr. de mașini (material rulant), electronică, chimică, fabrici textile (mătase, catifea), conf. Poligrafie. Castel de apă (sec. 12); vestigii ale zidurilor exterioare ale cetății (sec. 15); Castelul vânătorii (sec. 18). Muzeul de artă contemporană „L. Mies van der Rohe”. Menționat documentar în sec. 12.

REMSCHEID [rémʃait], oraș în V Germaniei (Renania de Nord-Westfalia), situat la 40 km ESE de Düsseldorf; 118,7 mii loc. (2002). Nod feroviar. Siderurgie; laminate (tablă); ind. constr. de mașini, electrotehnică, textilă, chimică și alim. Muzeul Röntgen. Menționat în sec. 11 a primit statutul de oraș în 1808.

RENANIA DE NORD-WESTFALIA (NORDRHEIN-WESTFALEN [nórtrain vestfálən]), land în V Germaniei, în bazinul Ruhr; 34,1 mii km²; 18,0 mil. loc. (2003). Centrul ad-tiv: Düsseldorf. Mari expl de cărbuni (huilă și lignit), de min. de fier, plumb, zinc. Cea mai importantă zonă ind. a țării (siderurgie, constr. de mașini, produse chimice și textile, prelucr. petrolului). Cereale, cartofi. Legumicultură, pomicultură. Creșterea animalelor.

SOLINGEN [zó:liŋən], oraș în partea de V a Germaniei (Renania de Nord-Westfalia), situat pe râul Wupper, la 23 km ESE de Düsseldorf și 32 km NE de Köln; 165,6 mii loc. (2002). Renumit din Ev. med. pentru oțelul de calitate superioară din care se produc obiecte de tăiat (cuțite, foarfece, bricege, brice, bisturie, mașini-unelte ș.a.). Constr. de motoare; produse chimice, textile și alim. (dulciuri). Ind. pielăriei și hârtiei. Producție de instrumente muzicale. Muzeul obiectelor de tăiat. Menționat documentar în 965 cu denumirea Solagen. A primit statutul de oraș în 1374.