RHEINLAND-PFALZ v. Renania Palatinat.

LUDWIGSHAFEN [lu:dvigzháfən] AM RHEIN [rain], oraș în SV Germaniei (Renania-Palatinat), port pe stg. Rinului în fața orașului Mannheim, cu care formează o conurbație; 167,1 mii loc. (1997). Nod de comunicații. Ind. chimică (uzinele firmei „BASF/Badische Anilin und Sodafabrik AG”), metalurgică, constr. de mașini, a sticlăriei și alim. Centru turistic. Pod peste Rin (1865-1867). Fundat în 1606, a primit actuala denumire în 1843, în onoarea regelui Bavariei, Ludovic I.

MAINZ [maints], oraș în Germania, port pe stg. Rinului, situat în zona de confl. cu râul Main, la 82-135 m alt., centru ad-tiv al landului Renania-Palatinat; 184,8 mii loc. (1997). Nod feroviar. Aeroport. Siderurgie; ind. chimică, constr. de automobile (uzinele firmei „Opel” din suburbia Rüsselsheim) și vagoane, fabrici de aparate optice, de prelucr. a lemnului, de ciment, de sticlărie, textile, hârtie, cosmetice și alim. Ind. poligrafică. Piață agricolă, vestită pentru vinurile de Rin. Institutul „Max-Planck” pentru chimie. Universitate (1476-1816, redeschisă în 1946). Academie de Științe și Literatură și Institutul de Istorie Europeană. Muzeul Gutenberg. Monumente: Coloana lui Iupiter (sec. 3 d. Hr.), Arcul lui Davitius-Victor (sec. 3 d. Hr.), Domul cu dublu hram Sankt Martin și Sankt Stephan (975-1009, unul dintre cele trei domuri imperiale renane), bisericile Sankt Stephan (1257-1328), Sankt Quintin (1288-1330), a Carmelitelor (1326-1404), Sankt Peter (1749-1756), Sankt Ignaz (1763-1773); palat în stil renascentist (1627-1678) ș.a. Centru turistic. Sediu arhiepiscopal din sec. 7 și al dietelor imperiale din sec. 10 și 13. Oraș liber imperial (1118). A fost integrat în Imp. German după Congresul de la Viena (1814-1815) și ocupat de trupe franceze după primul război mondial (1918-1930).

PALATINAT (PFALZ), regiune istorică în Germania, pe malul stg. al Rinului, la N de Alsacia. Devenit stat al Sf. Imperiu Romano-German (electorat în 1356) cuprindea P. Rinului (P. Inferior) și P. Superior (la N de Bavaria, din care face parte începând cu 1648). Conducătorul P. Inferior era unul dintre principalii electori ai împăratului Sf. Imperiu Romano-German. Bastion al calvinismului, în fruntea Uniunii evanghelice, este devastat în timpul Războiului de 30 de Ani (1616-1648) iar mai târziu de către trupele lui Ludovic XIV (1673, 1674, 1699). Revine Bavariei (1777), după ce aparținuse lui Karl Theodor von Sulzbach. Împărțită din nou în perioada 1801-1815, astăzi face parte din landul Renania-Palatinat (Rheinland-Pfalz) constituit în 1946.

KAISERSLAUTERN [káizərzlautern], oraș în SV Germaniei (Renania-Palatinat), la 50 km V de Mannheim; 100,5 mii loc. (1992). Constr. de automobile și biciclete. Ind. Textilă. Muzeu de istorie. Universitate. Castel (1152). Menționat documentar în 882 cu numele de Lustra, devine oraș în 1276.

KOBLENZ [kóblents], oraș în partea de V a Germaniei (Renania-Palatinat), port la confl. Rinului cu Moselle; 109,1 mii loc. (1993). Nod de comunicații. Ind. constr. de mașini (avioane), de prelucr. a aluminiului, electrotehnică, chimico-farmaceutică, a sticlăriei și a piel.; mobilă. Centru de vinificație. Turism. Monumente: catedrala Sankt Kastor (sec. 12-15), primărie (sec. 16-17), biserica iezuiților (sec. 17). Muzeu. Așezare din epoca romană. Oraș din 1254. Asediat de francezi în 1688. În timpul Revoluției Franceze, la K. a fost principala tabără a emigranților francezi care au format „armata prinților”, condusă de prințul Condé. A intrat în componența Prusiei în 1815, iar din 1871, a Imp. German. Ocupat de trupele americane (1919-1923) și de cele franceze (1923-1929).

REMAGEN, oraș în V Germaniei, pe malul Rinului (Renania Palatinat); 16,1 mii loc. (2002). Celebru pentru operațiunea militară desfășurată de Aliați (1945), prin care aceștia au pătruns prin surprindere pe terit. Reich-ului.

RENANIA PALATINAT (RHEINLAND-PFALZ [ráinland pfalts]), land în SV Germaniei; 19,8 mii km²; 4,0 mil. loc. (2003). Centrul ad-tiv: Mainz. Prelucr. metalelor; ind. chimică, a încălțămintei, hârtiei. Cereale, sfeclă de zahăr, cartofi, ovăz, tutun. Legumicultură. Pomicultură. Vastă reg. viticolă.