ALLENTOWN [æləntaun], oraș în NE S.U.A. (Pennsylvania); 123,2 mii loc. (1985). Împreună cu localit. Bethelem și Easton formează o conurbație de 676,1 mii loc. (1988). Constr. de camioane și avioane; fibre sintetice, ciment, produse electronice, mașini-unelte.

ALTOONA [æltəú:na], oraș în NE S.U.A. (Pennsylvania), la E de Pittsburgh, la poalele M-ților Alegani; 128,9 mii loc. (1980, cu suburbiile). Mare nod feroviar. Constr. și reparații de material rulant.

BETHLEHEM [beθliəm], oraș în NE S.U.A. (Pennsylvania), în conurbația Allentown-Bethlehem-Easton, la E de fl. Delaware; 70,4 mii loc. (1980). Centru metalurgic (uzinele concernului „Bethlehem Steel Corporation”), echipament electric, ind. chimică, textilă, a cimentului. Universitate (1865). Festival anual Bach. Fundat în 1741.

BLUMBERG [blámbəg], Baruch S. (n. 1925), medic american. Prof. la Universitatea Pennsylvania. A descoperit agentul cauzal al hepatitei serice și a elaborat metoda de depistare a acestuia la donatorii de sînge. Premiul Nobel (1976), împreună cu D. Gajdusek.

reporter-documentarist s. m. ◊ „Cu 44 de ani în urmă, scrie în concluzie Sulzberger, mi-am făcut intrarea în presă ca reporter-documentarist la «morga» unui ziar din Pennsylvania (în limbajul presei americane prin «morgă» se înțelege sala de documentare unde se păstrează colecțiile ziarelor).” Sc. 11 I 78 p. 6 (din reporter + documentarist)

IEHOVA, transcriere de largă circulație, dar greșită, a numelui Iahve, dat lui Dumnezeu în „Vechiul Testament”. ◊ Martorii lui I., sectă neoprotestantă fondată, în 1872, în Pennsylvania, ai cărei membri așteaptă venirea lui Hristos și sfârșitul domniei actuale a lui Satan; au prezis de mai multe ori sfârșitul lumii, fără ca acesta să fi avut loc. Are adepți și în România.

READING [ri:diŋ] 1. Oraș în S Marii Britanii (Anglia), situat la poalele dealurilor Chiltren, în zona de confluență a râului Kennet cu Tamisa, la 63 km V de Londra, legat prin canalul Avon cu orașul Bristol; 144 mii loc. (2002). Nod feroviar. Expl. de cărbune. Constr. navale. Ind. metalurgică, a constr. de mașini (material rulant feroviar, mașini agricole ș.a.), chimică, electrotehnică (computere, componente electronice), textilă și alim. Poligrafie. Centru comercial. Piață agricolă. Universitate (1926). Centru european de cercetări meteorologice. Grammar school (1485). Muzeu. Ruinele unei mănăstiri benedictine, fondată de Henri I în 1121 și distrusă în timpul Războiului Civil. Inițial o tabără a cuceritorilor danezi (871), a primit statutul de oraș în 1253 din partea regelui Henric III. 2. Oraș în NE S.U.A. (Pennsylvania), port fluvial pe Schuylkill, situat la 82 km NV de Philadelphia; 80,3 mii loc. (2003). Nod. feroviar. Ind. siderurgică (oțeluri speciale), cocsochimică, a constr. de mașini (material rulant feroviar, automobile, piese auto, biciclete), electrotehnică (componente electronice), de prelucr. a lemnului, textilă (tricotaje), ceramicii (cărămizi) și alim. Producție de aparatură optică. Centru comercial al unei zone agricole. Universitate. Fondat în 1733; oraș din 1847.

LABOV [léibəu], William (n. 1927), lingvist american. Prof. univ. la Pennsylvania. Unul dintre principalii reprezentanți ai sociolingvisticii, domeniu pe care l-a dezvoltat, creând o școală. Contribuții fundamentale privind corelația dintre variațiile lingvistice și factorii sociali („Modele sociolingvistice”, „Stratificarea socială a englezei la New York”).

LEIDY [láidi], Joseph (1823-1891), zoolog american. Prof. la Univ. Pennsylvania. Pionier al cercetărilor de paleozoologie a vertebratelor („Despre caii fosili din America”, „Despre mamiferele dispărute din Dakota și Nebraska”). Lucrări de parazitologie („Observații asupra paraziților și scorpionilor”).

ERIE [í:ri] 1. Lac în America de Nord, la granița S.U.A. cu Canada, la 174 m alt., care cmunică cu L. Ontario prin râul Niagara (care formează cascada omonimă); 25m7 mii km². Ad. max.: 64 m. Navigabil. Face parte din sistemul Marilor Lacuri. 2. Canal navigabil în S.U.A. care unește fl. Hudson cu L. Erie; 590 km. Trece prin Rochester, Syracuse și Utica. Construit în perioada 1817-1825. 3. Oraș în NE S.U.A. (Pennsylvania), port la lacul cu același nume; 275,6 mii loc. (1990, cu suburbiile). Metalurgie feroasă și neferoasă. Constr. de aparataj electrotehnic (uzinele concernului „General Electric Co”), de automobile, motoare și locomotive electrice. Fabrici de hârtie și produse din azbest. Colegii.

FRANKLIN [fræŋklin], Benjamin (1706-1790), fizician, filozof, economist și om politic american. Gânditor iluminist. Deputat în primul Congres american de la Philadelphia (1774); a elaborat, împreună cu T. Jefferson și J. Adams, Declarația de independență (1776); a negociat alianța cu Franța (1778) și a semnat Tratatul de Pace cu Marea Britanie (1783). Ca membru al conventului federal constituțional, s-a pronunțat pentru desființarea sclaviei negrilor. Contribuții în electrostatică. A pus în evidență natura electrică a descărcărilor atmosferice, a inventat lentilele bifocale, paratrăsnetul (1753). A fondat la Philadelphia prima bibliotecă publică din coloniile engleze din America de Nord (1731), Universitatea din Pennsylvania (1740).

GETTYSBURG [ghétizə:rg], oraș în NE S.U.A. (Pennsylvania); 7 mii loc. (1990). Expl. de min. de fier și granit. În apropierea lui, în timpul Războiului de Secesiune (1861-1865), armatele statelor nordiste au obținut o victorie hotărâtoare asupra celor sudiste (1-3 iul. 1863).

LANGLEY [læŋli], Samuel Pierpont (1834-1906), astronom, fizician și pionier al aviației american. Director al Observatorului din Allegheny (Univ. Pennsylvania), prof. la Institutul Smithsonian din Washington. Cercetări privind petele solare și stabilirea constantei solare. A inventat (1881) bolometrul, cu ajutorul căruia a studiat razele infraroșii. Contribuții în aerodinamică; a construit (1896) un aeroplan, efectuând câteva zboruri.

MAUCHLY [mókli], John Williams (1907-1980), inginer electronist american. Prof. univ. la Collegeville (Pennsylvania). A construit (1946) calculatorul electronic ENIAC (Electrical Numerical Integrator and Computer). În 1948, împreună cu J. Eckert, a pus bazele unei companii de calculatoare.

PĂULEȘTI 1. Com. în jud. Prahova, situată în câmpia Ploieștiului, pe râul Dâmbu; 4.988 loc. (2003). Haltă de c. f. (în satul Găgeni). Țesătorie de in și cânepă. 2. Com. în jud. Satu Mare, situată în câmpia Someșului, pe râul Someș; 4.573 loc. (2003). În satul P., menționat documentar în 1379, se află o plantație experimentală, de frasin de Pennsylvania. Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gravriil (1880), în satul Amați. 3. Com. în jud. Vrancea, situată în partea de NE a Depr. Vrancei, la poalele de NE ale M-ților Vrancei, pe cursul superior al râului Putna (afl. al Siretului); 2.288 loc. (2003). Biserică de lemn, cu hramul „Sfinții Voievozi” (ante 1809, refăcută în 1862) în satul Hăulișca.

PENNSYLVANIA [pensilvéiniə], stat în NE S.U.A., în N M-ților Apalași, cu ieșire la Oc. Atlantic; 117,4 mii km²; 12,3 mil. loc. (2003). Centrul ad-tiv: Harrisburg. Expl. de cărbuni, min. de fier și petrol. Ind. siderurgică, constr. de mașini și de utilaj de transport, chimică, electronică, energetică, textilă. Grâu, porumb, ovăz; legumicultură; pomicultură. Creșterea animalelor.

PHILADELPHIA [filədélfiə], oraș în NE S.U.A. (Pennsylvania), port fluvio-maritim pe fl. Delaware, situat la 150 km de Oc. Atlantic; 1,5 mil. loc. (2000). Important nod de comunicații. Aeroport. Mare centru industrial, comercial și financiar al țării. Ind. siderurgică (uzine ale trustului „Bethleem Steel Co.”), constr. aeronautice, navale, de automobile, de locomotive, de mașini-unelte; prelucrarea petrolului (nouă rafinării cu o capacitate de 41 mil. t), combinate petrochimice; ind. farmaceutică, textilă, a confecțiilor, încălțămintei și alim. (zahăr, țigarete, conserve etc.). Poligrafie. Universitatea „Pennsylvania” (1740), Universitatea „Thomas Jefferson” (1824), Academie de muzică (1857), Academia de Științe (1875), institutul „Franklin” (1824), Orchestra simfonică (1900), muzeu de artă (1875), în care se află și lucrarea lui Constantin Brâncuși, „Sărutul”, Parcul național și istoric al independenței (7 ha). Edificii istorice în stil colonial: Palatul Independenței (1732), care adăpostește, în vestibul, Clopotul libertății, clădirea băncii (1797), Primăria (1870), Custom Hall (1824-1837) ș.a. Așezare locuită de indienii delaware, a fost întemeiată în 1682 de W. Penn. Capitala Pennsylvaniei (1683-1799). Unul dintre centrele Războiului de Eliberare a Coloniilor Engleze din America de Nord (1775-1783), a jucat un rol însemnat în politica antibritanică. Locul primului și celui de-al doilea Congres Continental. Aici s-a semnat, la 4 iul. 1776, „Declarația de Independență”. Capitală a S.U.A. între 1790 și 1800, fiind cel mai mare și mai important oraș în sec. 19 și centru al mișcării antisclavagiste.

PITTSBURG [pítsbərg], oraș în NE S.U.A. (Pennsylvania), în bazinul carbonifer al m-ților Apalași, situat la confluența râurilor Allegheny și Monongahela, care formează râul Ohio; port pe canalul Ohio; 334,6 mii loc. (2000). Mare nod de comunicații. Aeroport. Expl. de cărbuni. Centrală atomoelectrică. Ind. siderurgică (uzine ale firmei „US Steel Corporation”), de constr. navale, de prelucr. a petrolului, metalurgiei neferoase (aluminiu, plumb), constr. de mașini grele și de transport, de aparataj electrotehnic, utilaje industriale și material feroviar, chimică, textilă, alim., a sticlei și ceramicii. Trei universități (1787, 1878, 1900) și numeroase muzee. Fondat de francezi (1754), cu numele de Fort-Duquesne; capturat de britanici (1759), care i-au dat actualul nume în onoarea lui W. Pitt (1). Târg (1794) și apoi oraș (1816).

HARRISBURG [hærisbərg], oraș în NE S.U.A., pe râul Susquehanna, centrul ad-tiv al statului Pennsylvania; 54,3 mii loc. (1992). Nod de comunicații. Siderurgie. Constr. de avioane și strunguri; produse electrotehnice, textile și alim.; prelucr. lemnului. Capitoliul (81,60 m înălțime), construit după planurile lui J.M. Houston, asemănătoare bazilicii Sf. Petru din Roma. Întemeiat îb c. 1718.

ILEANA (1909-1991, n. București), principesă română. Fiica regelui Ferdinand I și a reginei Maria. În exil din 1948. În 1967, o dată cu inaugurarea mănăstirii ortodoxe cu hramul Schimbarea la Față, din Ellwood City, Pennsylvania, S.U.A. (a cărei construcție o inițiase în 1960), și-a luat numele ecleziastic de Maica Alexadra, devenind stareța mănăstirii.

KAHN [ka:n], Louis Isadore (1901-1974), arhitect și urbanist american originar din Estonia. Stabilit în S.U.A. (1905). Reprezentant al arhitecturii raționaliste, a realizat lucrări din beton și cărămidă smălțuită (Galeria de Artă a Universității Yale din New Haven, Centrul de Cercetări Medicale Richards al Universității Pennsylvania din Philadephia, Parlamentul din Dacca); înclinație spre neoclasicism, cu influențe medievale (Sinagoga din Philadelphia).

KRÉVÉ-MICKEVIČIUS, Vincas (1882-1954), scriitor lituanian. Prim-min. interimar și min. de Externe (1940-1944). Stabilit în Austria (1944), apoi în S.U.A. (1947). Prof. univ. la Kaunas și Vilnius și la Universitatea Pennsylvania. Povestiri („Legende povestite de bătrânii din Dainava”), poeme epice („Fiii cerului și ai pământului”) și drame istorice („Šarunas, prințul Dainavei”, „Moartea lui Mindaugas”) de factură romantică sau nuvele pe teme rurale („Sub acoperișul de paie”). A studiat arta și cultura orientală.

troiță, troițe, s.f. – 1. Cruce mare de lemn sau de piatră așezată la răspântii; răstignire. Cea mai veche troiță de hotar din Maramureș este Troița Rednicenilor (Berbești), din sec. XVIII. După R. Vulcănescu (1987: 202, 367), troițele maramureșene ar fi ultimele relicve ale crucilor dacice (cele trei extremități superioare depășesc cercul), ca simbol păgân al unui ancestral cult solar practicat de populația geto-dacă. 2. Cruce funerară: din a doua jumătate a secolului XX, semnificația primară a troițelor s-a minimalizat, accentul căzând cu precădere pe caracterul funerar, sub influența și notorietatea de care s-a bucurat „Cimitirul Vesel” din Săpânța. ♦ Principesa Ileana a României, al șaselea copil al regelui Ferdinand și al reginei Maria, fostă arhiducesă de Austria, s-a autoexilat în Statele Unite. S-a călugărit, devenind stareță („Maica Alexandra”) la Mănăstirea „Schimbarea la față” din Ellwood City, Pennsylvania. Înainte de a se stinge din viață (21 ianuarie 1991), a cerut să i se pună la căpătâi o troiță, sculptată „ca prin părțile Maramureșului”. ♦ Marele poet român Nichita Stănescu (1933-1983), de patru ori premiat de Uniunea Scriitorilor din România, laureat al premiului Herder (1975) și membru (postum) al Academiei Române, odihnește în Cimitirul Bellu din București, mormântul lui fiind împodobit cu o troiță realizată în Maramureș, oferită prinos de organizatorii Serilor de Poezie de la Desești. ♦ După Revoluția din 1989, țara a fost împânzită de troițe maramureșene pentru a comemora eroii din decembrie. Primul monument a fost amplasat, în primele luni ale anului 1990, în fața Catedralei din Timișoara, operă a artistului lăpușean Alexandru Perța Cuza. 3. În expr. a sta troiță = a sta nemișcat: „Și cu mâinile troiță se roagă” (Memoria, 2001: 33). – Din vsl. troica „treime, trinitate” (Șăineanu, Scriban; Miklosich, Cihac, cf. DER; DEX, MDA).

SCHRIEFFER [ʃrífər], John Robert (n. 1931), fizician american. Prof. la Univ. din Pennsylvania. Cercetări de fizica temperaturilor joase și de magnetism. Împreună cu J. Bardeen și L. N. Cooper, S. a interpretat cuantic fenomenul supraconductibilității. Premiul Nobel pentru fizică (1972), împreună cu J. Bardeen și L. N. Cooper.

SCRANTON [skrætən], oraș în NE S.U.A. (Pennsylvania), situat pe râul Lackawanna, la poalele m-ților Pocono; 76,4 mii loc. (2000); 624,8 mii loc. împreună cu suburbiile Wilkes, Barre și Hazelton. Nod feroviar. Expl. de antracit și min. de fier. Constr. de utilaj minier și de echipament electronic; ind. textilă (țesături, tricotaje), chimică (mase plastice, lacuri, vopsele), de prelucr. a lemnului (mobilă), poligrafică și alim. Universitate (1888). Muzee de artă și științele naturii; Muzeul cărbunelui. Fundat în 1788. S-a mai numit Unionville, Slocum Hollow și Harrison, iar din 1851 poartă denumirea actuală.