KINA s. f. Unitate monetară în Papua-Noua Guinee. (cf. fr. kina < cuv. indigen din Papua-Noua Guinee) [et. și AHDEL]

PAPUAȘ, -Ă adj., s. m. f. pl. (populație aparținând tipului melanezian) din Papua-Noua Guinee. (< fr. papouas)

BISMARCK 1. Arh. în componența statului Papua-Noua Guinee, situat în V. Oc. Pacific (Malaezia), în NE ins. Noua Guinee; format din c. 200 ins. (New Britain, New Ireland, Amiralității, Lavongai ș.a.); c. 50,5 mii km²; c. 350 mii loc. (1987). Oraș pr.: Rabaul. Relief muntos vulcanic (alt. max.: 2.300 m, vf. Sinewit). Arbori de cacao, trestie de zahăr, cocotieri, porumb, tutun și bumbac. Descoperit în 1616 de navigatorii olandezi V. Schouten și J. Le Maire. 2. Oraș în N S.U.A., port pe Missouri, centru ad-tiv al statului Dakota de Nord; 86 mii loc. (1984, cu suburbiile). Expl. de cărbune. Rafinărie de petrol. Mașini agricole.

BOUGAINVILLE [bughẽvíl] 1. Louis Antoine, conte de B. (1729-1811), navigator francez. Între 1763 și 1765 a cercetat Arh. Falkland. A întreprins (1766-1769) o călătorie în jurul lumii („Călătorie în jurul lumii pe fregate regală Boudeuse și pe vasul Etoile”) și a cercetat Arh. Louisiade și Touamotou. 2. Cea mai mare ins. din Arh. Solomon (Oc. Pacific), în componența statului Papua-Noua Guinee; 10,6 mii km²; 129 mii loc. (1980, cu ins. Buka). Relief vulcanic (alt. max.: 2.743 m). Expl. de cositor și aur. Banane, cafea, cacao.

BUKA, ins. în Arh. Solomon (Papua-Noua Guinee), în SV Oc. Pacific, la N de ins. Boungainville; 492.1 km². Oraș pr.: Gagan. Păduri, mangrove.

papua-neoguineean (referitor la Papua-Noua Guinee) (-pu-a-ne-o-gu-i-) adj. m., s. m., pl. papua-neoguineeni; adj. f., s. f. papua-neoguineeană, pl. papua-neoguineene

COMMONWEALTH [camənuelθ] 1. Denumirea statului englez în perioada republicii (1649-1660). 2. ~ of Nations (Comunitatea de națiuni), asociație de state, cu sediul la Londra, creată în 1926 (pînă în 1947 s-a numit Comunitatea britanică de Națiuni), în scopul conlucrării pe plan politic, economic, social și cultural între Marea Britanie și fostele sale colonii, care și-au dobândit independența. Organele principale sînt: Conferința șefilor de state și guvern, Secretariatul și 50 de organisme specializate în domeniile agriculturii, științei și tehnologiei, sănătății, educației, informației, comunicațiilor, juridic etc. Are 50 de membri (1991) dintre care 26 de republici (Bangladesh, Botswana, Cipru, Dominica, Gambia, Ghana, Guyana, India, Kenya, Kiribati, Malawi, Maldive, Malta, Namibia, Nigeria, Seychelles, Sierra Leone, Singapore, Sri Lanka, Tanzania, Trinidad și Tobago, Uganda, Vanuatu, Zambia, Zimbabwe; Nauru este membru special), șapte monarhii (Brunei, Lesotho, Malaysia, Marea Britanie, Samoa, Swaziland, Tonga) și 16 state în care, de iure, șeful statului este regina Marii Britanii, reprezentată de un guvernator general, dar care, de facto, sînt conduse de parlamente și guverne naționale (Antigua și Barbuda, Australia, Bahamas, Barbados, Belize, Canada, Fiji, Grenada, Jamaica, Mauritius, Noua Zeelandă, Papua-Noua Guineea, Saint Christopher și Nevis, Saint Lucia, Saint Vicențiu și Grenadine, Insulele Solomon; Tuvalu este membru special). Din C. mai fac parte și terit. dependente și neautonome administrate de statele membre.

kina s. ◊ „Citând o publicație ce apare la Sydney, cotidianul «Le Monde» relevă că apariția în Papua-Noua Guinee a unei noi bancnote de 20 kinas (moneda oficială din această țară) a suscitat vii discuții.” R.l. 13 VII 77 p. 6; v. și 12 XII 96 p. 1

CORALILOR, Marea ~ (CORAL SEA), mare în bazinul Oc. Pacific, între coasta NE a Australiei, ins. Noua Guinee, Arh. Louisiade, Solomon, Noile Hebride și ins. Noua Caledonie; 4,1 mii km². Ad. medie: 2.394 m; ad. max.: 9.174 m. Temp. apei: 19-28°C. Salinitate medie: 34,5-35,5‰. Numeroase recife și ins. coraligene. Navigație dificilă. Porturi pr.: Port Moresby (Papua-Noua Guinee), Nouméa (Noua Caledonie). Teatrul unor mari bătălii între forțele aeronavale nord-americane și japoneze (mai 1942).

RABAUL, oraș în Papua Noua Guinee, în ins. Noua Britanie din arh. Bismarck, situat în pen. Gazelle, la G. Blanche, dominat de vulcanii Matupi (sau Mount Tavurvur) și Vulcan; 3,8 mii loc. (2000). Producție de copra și ulei de cocos. Port pentru exportul de copra, nuci de cocos, cafea, cacao. Fundat de germani (1910) a devenit capitala teritoriului Noua Guinee în 1921. Distrus în mare parte de erupțiile vulcanilor în anii 1937, 1941 și 1944. Ocupat de japonezi la 23 ian. 1942, R. a devenit bază aeronavală japoneză, distrusă de aviația americană (1945).

PORT MORESBY [po:t mo:zbi], capitala statului Papua-Noua Guinee, situată pe țărmul SE al ins. Noua Guinee, port la G. Papua al Mării Coralilor; 254,1 mii loc. (2000). Aeroportul Jackson. Reparații navale. Rafinărie de petrol; ind. textilă, de prelucr. a lemnului (cherestea, placaj), Export de cauciuc natural, cafea și cacao boabe, copra, lemn, nuci de cocos, minereuri de cupru, aur, argint. Universitate (1965). Întemeiat după ce zona a fost explorată (1873) de căpitanul englez John Moresby; anexat de Imperiul Britanic în 1883; a devenit centru ad-tiv al terit. Papua administrat de UN Trust Territory of New Guineea; capitala statului independent Papua-Noua Guinee din 1975.

SOMARE, Michael Thomas (n. 1936), om politic din Papua Noua Guinee. Lider parlamentar al Partidului Pangu (din 1968). Prim-min. (1975-1980 și 1980-1982).

LOUISIADE [lui:zi:ád], arhipelag în componența statului Papua-Noua Guinee, situat în NE Mării Coralilor, la 200 km SE de ins. Noua Guinee, format din c. 80 de insule coraligene și trei insule vulcanice (Tagula 800 km²; Misima 250 hm²; Rossel 337 km²); c. 2,2 mii km² (supr. uscatului). Extins în cadrul unei supr. acvatice de c. 26 mii km². Climă subecuatorială umedă. Cocotieri. Pescuit. Zăcăminte de aur (în ins. Tagula). Descoperit, în 1606, de Luis Váez Torres și explorat, în 1768, de Louis-Antoine de Bougainville, care i-a atribuit numele L., în onoarea regelui Ludovic (Louis) XV.

MANUS, insulă vulcanică în arh. Bismarck (Insulele Amiralității), în Oc. Pacific, aparținând statului Papua-Noua Guinee; 1,6 mii km²; 80 km lungime; 27 km lățime max. Relief deluros cu alt. max. de 719 m. Oraș pr.: Lorengau.

MAOKE (PEGUNUNGAN MAOKE), lanț muntos în Indonezia (Irian Jaya), în NV ins. Noua Guinee, extins pe direcția E-V, pe 680 km lungime, până la granița Indoneziei cu Papua-Noua Guinee. Cuprinde două șiruri de munți, respectiv culmile Sudirman (în V) și Djajawidjaja (în E), cu numeroase vârfuri de peste 4.000 m alt. (Trikora 4.750 m, Mandala 4.760 m ș.a.). Alt. max.: 5.030 m (vf. Jaya, cel mai înalt din ins. Noua Guinee).

LAE [laéi], oraș în Papua-Noua Guinee, situat pe țărmul de E al ins. Noua Guinee, în G. Huon, la 320 km N de Port Moresby; 80,7 mii loc. (1990). Aeroport. Fabrici de sticlărie și de carton. Centru agricol (cafea). Universitate. Grădină botanică. Exportă cafea, cacao, lemn etc. Fundat în 1927.

MISIMA, insulă vulcanică în arh. Louisiade, la 200 km SE de Noua Guinee; 250 km². Lungime: 40 km; lățime: 2-6 km. Relief muntos, cu alt. max. de 1.060 m (Mt. Oiatau). Localitate pr.: Bwagaoia. Aparține statului Papua-Noua Guinee.

NEW BRITAIN [nju: brítn] (NOUA BRITANIE), insulă în arh. Bismarck (Melanezia), în componența statului Papua-Noua Guinee; 36,7 mii km². Oraș pr.: Rabaul. Relief vulcanic. Alt. max.: 3.334 m (vf. Ulawun). Climă ecuatorială umedă. Țărm cu bariere de corali. Fluturi uriași. Palmieri de cocos, cacao, cafea. Păduri virgine.

NEW IRELAND [nju: ájələnd] (NOUA IRLANDĂ), insulă vulcanică în arh. Bismarck (Melanezia), în NE ins. New Britain, în componența statului Papua-Noua Guinee; 9,6 mii km²; lungime: 320 km. Orașe pr.: Kavieng, Logia, Lambu, Taron. Relief muntos, cu alt. max. de 2.399 m (M-ții Hans Meyer). Climă ecuatorială. Țărm mărginit de corali. Pescuit. Cacao. Descoperită (1616) de navigatorii olandezi Jakob le Maire și Willem Schouten; protectorat acordat Australiei (1919-1946) a intrat în componența statului Papua-Noua Guinee (din 1975).

NOUA GUINEE (IRIAN), insulă în V Oc. Pacific, la N de Australia, de care este separată prin str. Torres, a doua din lume ca supr., după Groelanda; 884,8 mii km². Străbătută pe direcția NV-SE de culmi muntoase înalte, dispuse în două șiruri principale, despărțite de depr. alungite. Alt. max.: 5.030 m (Puncak Jaya). În S, o câmpie mlăștinoasă drenată de numeroase râuri și fluvii (Fly, Digul, Pulau ș.a.); climă ecuatorială în N și subecuatorială în S. Păduri ecuatoriale, iar la peste 2.300 m alt., savane. Faună variată, cu numeroase endemisme. Expl. de petrol, cărbune, minereuri auroargentifere și cuprifere. Zona interioară este greu accesibilă. Partea occidentală a insulei aparține Indoneziei (Irian Jaya), iar în E se află statul Papua-Noua Guinee. Orașe pr.: Jayapura (Indonezia), Port Moresby, Lae, Madang, Wewak (Papua-Noua Guinee).

PAPUA-NEOGUINEEAN, -Ă, papua-neoguineeni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația statului Papua-Noua Guinee sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparține statului Papua-Noua Guinee sau papua-neoguineenilor (1), referitor la statul Papua-Noua Guinee ori la papua-neoguineeni. – Papua-Noua Guinee (n. pr.) + suf. -ean.

+Papua-Noua Guinee (stat) (desp. -pu-a-) s. propriu f. [g.-d. statului ~]

AUSTRALIA 1. Cel mai mic continent al Pământului împreună cu Oceania, așezat în emisfera australă, traversat de Tropicul Capricornului; 8,94 mil. km²; 28,2 mil. loc. (1986). Este cuprins între 10°41′ lat. S (Capul York) și 38°55′ lat. S (Wilson’s Promontory), pe 3.600 km și între 113°05′ long. E (Steep Point) și 153°34′ long. E (Capul Byron), pe 3.800 km. Înconjurat de Oc. Indian (la S și V) și Oc. Pacific și mările mărginașe ale acestuia (la E și N). Relieful australian este compus din trei trepte hipsometrice. În E se desfășoară, pe c. 3.400 km de-a lungul coastei, Cordiliera Australiană (Alpii Australieni), formată în timpul cutărilor caledoniene și hercinice, după care a urmat peneplenizarea mezozoică și reînălțarea terțiară. Alt. max.: 2.234 m (vf. Kosciusko). Podișul Australiei de Vest ocupă c. 50 la sută din suprafața continentului și prezintă o reg. aflată sub nivelul Oceanului Planetar. Marginile sale au alt. mai mari, centrul său constituind o imensă arie depresionară, ocupată de pustiurile Victoria, Gibson și Marele Deșert de Nisip. Cîmpiile centrale, desfășurate între G. Carpentaria (la N) și Marele Golf Australian (la S), ocupă c. 30 la sută din suprafața continentului, constituind treapta cea mai joasă a reliefului, cu extindere mai mare în partea centrală și meridională. A. este bogată în zăcăminte de cărbuni, min. de fier, plumb, min. auroargentifere, cupru, zinc, metale rare, min. radioactive etc. Clima și apele. Clima este ecuatorial-musonică în N (cu temperaturi ridicate, amplitudini termice mici și precipitații abundente), tropicală în centru (cu temperaturi ridicate) și subtropicală în S. Cel mai important sistem hidrografic este cel al fl. Murray (cu afl. său Darling). În cîmpiile centrale se găsesc lacurile Eyre și Torrens, iar în Podișul Australiei de Vest lacurile Moore, Barlee, Mackay și Amadeus. 2. Uniunea Australiană, stat federal ocupînd continentul australian, ins. Tasmania, și cîteva ins. mici; 7,68 mil. km²; 16,81 mil. loc. (1989) (81,8 la sută anglo-australieni, 5,7 la sută englezi, 2,1 la sută asiatici, 2 la sută italieni, 1,1 la sută aborigeni ș.a.). Limba de stat: engleza. Cap.: Canberra. Orașe pr.: Sydney, Melbourne, Brisbane, Adelaide, Perth. Este format din 6 state și două terit. federale. Se expl. cărbune (178 mil. t. 1988), petrol (22,73 mil. t, 1989), gaze naturale, min. de fier (97,7 mil t, 1989), bauxită (39,64 mil. t, 1989, locul 1 pe glob), min. de plumb, zinc, argint, titan, aur, min. radioactive și zirconiu (85 la sută din prod. mondială). Ind. țării produce anergie electrică (140,35 miliarde kWh, 1988), fontă (5,88 mil. t, 1989), oțel (6,7 mil. t, 1989), aluminiu (1,07 mil. t, 1988), motoare, mașini-unelte, instrumente de măsură, motoare electrice, mașini agricole și tractoare, material rulant, autoturisme (332,4 mii buc., 1989), nave, explozibili, îngrășăminte chimice, coloranți, produse farmaceutice, derivate petroliere (capacitatea rafinăriilor 36 mil. t, 1986), ciment (6,9 mil. t, 1989), țesături de bumbac, încălț., zahăr (3,6 mil. t, 1988), produse lactate și din carne. Pe întinsele pășuni naturale (56,7 la sută din supr. țării) s-a dezvoltat creșterea animalelor. A. ocupînd locul 1 pe glob în ce privește efectivul de ovine (164 mil. capete, 1988, majoritatea de rasă merinos, c. 30 la sută din prod. mondială de lînă), alături de care se mai cresc bovine (23,5 mil. capete, 1988), porcine (2,7 mil. capete, 1988), cabaline. Pe 6,2 la sută din supr. țării se cultivă grîu (14,1 mil. t, 1988), orez, sorg (1,6 mil. t, 1988), trestie de zahăr (27,7 mil. t, 1988), bumbac, plante furajere, legume, cartofi (1 mil. t, 1988). Mari prod. de unt, brînzeturi, carne și piei. Pescuit. C. f.: 40,8 mii km. Căi rutiere: c. 900 mii km. Flota comercială: 2,36 mil. t (1988). Moneda: 1 australian dollar = 100 cents. Exportă produse agricole, cărbune, minereuri, lînă, mașini, utilaje și mijloace de transport, aur, aluminiu ș.a. și importă mașini și utilaje, materii prime și semifabricate, mijloace de transport, bunuri de larg consum, produse alim. ș.a. A. administrează și teritoriile ins. Christmas (din Oc. Indian), ins. Norfolk, Cocos/Keeling și Teritoriul Antarctic Australian. – Istoric. Triburi de vînători și pescari au populat terit. A. cu 40.000 de ani î. Hr. În sec. 18, cei c. 300 mi aborigeni erau grupați în 500 de triburi. Navigatorii spanioli, portughezi și olandezi descoperă și explorează la începutul sec. 17 coasta de N și V a A. În apr. 1770, James Cook atinge coasta răsăriteană și declară A., la 23 aug. 1770, posesiune engleză. Fondarea primei așezări (26 ian. 1788) este urmată de crearea de colonii separate care primesc, din 1850, o largă autonomie internă. Se intensifică explorarea și popularea interiorului continentului. Descoperirea aurului (1851) în New South Wales și Victoria determină un nou val de emigranți. La 1 ian. 1901 cele șase colonii engleze autonome din A (New South Wales, Victoria, Queensland, Western A., South A. și Tasmania) se unesc, formînd Commonwealth of Tasmania, cu statul de dominion în cadrul Imp. Britanic; colonia britanică Papua și terit. german Noua Guinee sînt administrate de A. (1919-1975). A. participă, alături de Marea Britanie, la primul și al doilea război mondial. În 1986, A. a abolit ultimele prerogative ale intervenției Marii Britanii în afacerile sale interne. Este membru fondator al O.N.U. (1945). A. este o monarhie constituțională, șeful statului fiind, de iure, suveranul Marii Britanii, reprezentat de un guvernator general. Activitatea legislativă este exercitată de Parlamentul Federal (Senat și Camera Reprezentanților), iar cea executivă de Consiliul Executiv, condus de primul-ministru.

FLY [flai], fluviu în SE ins. Noua Guinee; 1.130 km. Izv. de pe versantul sudic al M-ților Star și se varsă în C. Papua printr-un larg estuar. Navigabil pe 800 km.