BADLANDS (cuv. engl.) [bædləndz] s. n. Formă de degradare intensă a terenurilor (argiloase sau marnoase), rezultată în urma ploilor torențiale în zone cu pronunțată ariditate și lipsite de vegetație; terenurile astfel degradate devin inutilizabile în agricultură. Denumirea provine de la reg. naturală B. din N S.U.A. (Dakota de Sud și Nebraska), cu depozite fosile de interes geologic (monumentul național Agate Fossil Beds).

DAKOTA DE SUD (SOUTH [səuθ] DAKOTA), stat în N S.U.A.; 199,7 mii km²; 715 mii loc. (1993). Centru ad-tiv: Pierre. Expl. de min. auro-argentifere. Grâu, porumb, ovăz și in. Creșterea bovinelor, porcinelor și ovinelor.

RUSHMORE, Mount ~, masiv muntos în Black Hills, în V statului Dakota de Sud (S.U.A.), la 40 km SV de Rapid City; 1.829 m alt. Aici, o echipă de sculptori, condusă de Gutzon Borglum, susținută financiar de guvernul american (după un proiect din 1925), a sculptat (în anii 1927-1941) într-o stâncă granitică portretele alăturate ale președinților americani George Washington, Thomas Jefferson, Abraham Lincoln și Theodore Roosevelt, fiecare cu o înălțime de 18 m. Monumentul este cunoscut sub numele de „Memorialul Național Mount Rushmore”. Turism (c. 2 mil. vizitatori anual).

PIERRE [piər], oraș în N S.U.A., pe Missouri, centru ad-tiv al statului Dakota de Sud (din 1889); 13,8 mil. loc. (2000). Aeroport. Ind. ușoară. Piață agricolă. Muzeu de istorie locală (1930). Capitoliu (1905-1910). În anii 1948-1962, aici a fost construit un baraj pe râul Missouri, în urma căruia s-a format lacul de acumulare Oahe, lung de 320 km. Fundat în 1880 într-o regiune locuită de indienii arikara, ca punct terminus al căii ferate ce venea de la Chicago.

SOUTH DAKOTA v. Dakota de Sud

!Dakota (~ de Nord, ~ de Sud) (state din SUA) s. proprii f., g.-d. Dakotei de Nord/de Sud