ARĂPAȘU TEOCTIST v. Teoctist.

PATRIÁRH (< ngr., sl.; {s} gr. patriarkhes „șef de familie”) s. m. 1. Șef de familie în faza superioară a comunității gentilice (patriarhatul). ♦ Fig. Bătrân, venerabil. ♦ Fig. Persoană în vârstă, cu multă experiență într-un domeniu spiritual. ◊ Patriarhii biblici = (în „Vechiul Testament”) Șefi ai unor mari familii gentilice și conducători ereditari ai poporului evreu înainte de Moise (Avraam, Isac și Iacov, precum și cei 12 fii ai lui Iacov). 2. Cel mai mare rang în ierarhia unora dintre bisericile ortodoxe autocefale. ◊ P. ecumenic = titlul patriarhului de la Constantinopol. ♦ Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române = întâiul stătător între ierarhii Bisericii Ortodoxe Române, având ca semn distinctiv două engolpioane, o cruce, culion, camilafcă cu cruce și veșminte albe. Patriarhii Bisericii Ortodoxe Române: Miron Cristea (1925-1939), Nicodim Munteanu (1939-1948), Iustinian Marina (1948-1977), Iustin Moisescu (1977-1986), Teoctist Arăpașu (1986-2007), Daniel Ciobotea (din 2007). ♦ Titlu onorific al unor episcopi catolici (ex. din Lisabona, Roma, Veneția, Ierusalim) și al conducătorilor Bisericilor Coptă, Ethiopiană, Armeană etc.

TEOCTIST, numele mai multor prelați români. 1. T. I, mitropolit al Moldovei (1453-1478). 2. T. II, mitropolit al Moldovei (1508-1528). 3. T. III (pe numele său laic Teodor Arăpașu) (1915-2007, n. sat Tocileni, jud. Botoșani), patriarh al României. Membru de onoare al Acad. (1999). Episcop al Aradului (1962-1970), arhiepiscop al Craiovei și mitropolit al Olteniei (1973-1977), arhiepiscop al Iașilor și mitropolit al Moldovei și Sucevei (1977-1986) și din 1986 arhiepiscop al Bucureștilor, mitropolit al Ungrovlahiei și patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. S-a preocupat atât de probleme administrative și economice, cât și de restaurarea monumentelor de artă bisericească. Reprezentant al ecumenismului românesc, a primit vizitele unor reprezentanți de seamă ai bisericilor ortodoxe surori, cât și a papei Ioan Paul al II-lea (1999). Autor a numeroase studii, articole și cuvântări strânse în 5 volume, sub titlul „Pe treptele slujirii creștine”.