2 definiții pentru țincșor

Explicative DEX

ȚINCȘOR sm. dim. ȚINC.

Arhaisme și regionalisme

ȚINCȘOR s.m. (Mold.) Cățeluș. Țincșorul acesta născut, crescut. . . la oi era. CANTEMIR, IST., apud TDRG; cf. CANTEMIR, HR., apud TDRG. Etimologie: țînc + suf.(u)șor. Vezi și țînc, țîncă.

Intrare: țincșor
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țincșor
  • țincșorul
plural
  • țincșori
  • țincșorii
genitiv-dativ singular
  • țincșor
  • țincșorului
plural
  • țincșori
  • țincșorilor
vocativ singular
plural