2 definiții pentru începătoare (obiect)
Regionalisme / arhaisme
începătoáre, începători, s.f. Vergea de care se leagă firele urzelii când se începe țesutul. – Din începe + suf. -ătoare (DEX).
începătoare, începători, s.f. – Vergea de care se leagă firele urzelii când se începe țesutul (Biserica Albă). – Din începe (< lat. incipire) + suf. -ătoare (DEX).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: începătoare (obiect)
începătoare2 (pl. -i) substantiv feminin
| substantiv feminin (F116) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)