thalidomidă sf [At: DEX-S / Pl: ~de / E: eg, fr thalidomide] (Far) Tranchilizant și antivomitiv cu acțiune nocivă asupra fătului când este administrat femeilor gravide.

THALIDOMIDĂ s. f. substanță tranchilizantă cu acțiune nocivă, care, administrată femeilor gravide, crea malformații dezastruoase. (< fr., engl. thalidomide)

thalidomidă s. f. (farm.) ◊ „A fost evocat cu acest prilej cazul thalidomidei – un produs vest-german care, consumat de femeile-mame, a dus la nașterea unor copii anormali.” Sc. 3 IX 72 p. 6. ◊ „Multe medicamente tranchilizante (cum ar fi thalidomida sau conterganul care a fost utilizat în țările occidentale până mai acum câțiva ani ca antivomitiv la femeile însărcinate în primele luni de gestație) pot exercita o acțiune nocivă.” Cont. 16 III 79 p. 5. ◊ „Mamele victimelor se trataseră la începutul sarcinei cu contergan; thalidomida, una din componentele conterganului, a fost vinovată pentru malformațiile copiilor.” R.l. 26 V 79 p. 6. ◊ „Presa internațională revine asupra cazului Thalidomidei.” D. 98/94 p. 5; v. și copil-monstru (1962) [și talidomidă] (din germ., fr., engl. thalidomide; PR 1960; DC; DEX-S)