O definiție pentru sfârnărit
Arhaisme și regionalisme
sfârnări, sfârnăresc, vb. IV (înv. și reg.) a cumpăra și a vinde marfă pentru a realiza un profit, pentru a practica meseria de negustor; a negustori.
Intrare: sfârnărit
sfârnărit participiu
| participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)