pocitoáre, pocitori, s.f. (mit.) Ființă supranaturală din categoria ielelor, care pocesc fețele oamenilor: „Pocitori cu pocitoare, / Deochetori cu deochetoare” (Papahagi, 1925: 284). – Din poci „a desfigura, a sluți” + suf. -toare (MDA).

pocitoare, s.f. – (mit.) Ființă supranaturală din categoria ielelor, care pocesc fețele oamenilor: „Pocitori cu pocitoare, / Deochetori cu deochetoare” (Papahagi, 1925: 284; Borșa). – Din poci „a desfigura, a sluți” + suf. -toare (MDA).