2 definiții pentru minivehicul
Explicative DEX
MINIVEHICUL s. n. vehicul de dimensiuni mici. (< fr. mini-véhicul)
minivehicul s. n. (transp.) Vehicul de mici proporții ◊ „Un minivehicul urban, conceput de frații Jarret. Două locuri, trei roți, fără volan, fără pedale.” Cont. 11 X 68 p. 8 (din fr. mini-véhicule; DMN; Fl. Dimitrescu în SMFC VI p. 139)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: minivehicul
minivehicul substantiv neutru
| substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
minivehicul, minivehiculesubstantiv neutru
- 1. Vehicul de dimensiuni mici. MDN '00 DCR2
- Un minivehicul urban, conceput de frații Jarret. Două locuri, trei roți, fără volan, fără pedale. Cont. 11 X 68 p. 8. DCR2
-
etimologie:
- mini-véhicul MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.