O definiție pentru marțolin
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
marțolin (-nuri), s. n. – Țesătură de mătase pentru căptușeli. – Var. marțolină, marțelină. Fr. marceline. Sec. XIX, înv.
Intrare: marțolin
marțolin substantiv neutru
| substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)