jaghéd V. jachetă.

* jachétă f., pl. e (fr. jaquette, dim. d. jaque, o haĭnă strîmtă și scurtă din evu mediŭ, pe care uniĭ o derivă d. Jacques, Iacob, epitet ironic, dat țăranului, fiindcă el purta această haĭnă la început). Un fel de redingotă cu poalele maĭ deschise. Surtuc. Paltonaș scurt și lipit de corp purtat de femeĭ. – Munt. vulg. jaghéd n., pl. și e.

jachetă s. f., g.-d. art. jachetei; pl. jachete