2 definiții pentru furnicat
Explicative DEX
furnicat1 sns [At: DA / E: furnica] (Rar) 1-2 Furnicare (1-2).
furnicat2, ~ă a [At: POPA, B. 169 / Pl: ~ați, ~e / E: furnica] Care are o senzație (neplăcută) de mâncărime și înțepături pe piele.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: furnicat
furnicat participiu
| participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)