2 definiții pentru funire
Explicative DEX
funire sf [At: BIBLIA (1688), 4152 / Pl: nct / E: ns cf *funi „a măsura cu funia”] (Înv; nob) 1 Suprafață de teren măsurată cu funia (17). 2 Proprietate.
Regionalisme / arhaisme
funire, funiri, s.f. (înv.) bucată de pământ măsurată cu funia; proprietate.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: funire
funire substantiv feminin
| substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||