O definiție pentru dura (temelie)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

durá f. (turc. durá, fascicul, legătură. V. durez 1 și tura 2). Est. Temelia acoperișuluĭ uneĭ case țărăneștĭ de moda veche: pe capele grinzilor de afară se așezaŭ costoroabele, cîte treĭ de fie-care parte a caseĭ, și formaŭ duraŭa (Șez. 36, 33).

Intrare: dura (temelie)
dura4 (s.f.) substantiv feminin
substantiv feminin (F149)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dura
  • duraua
plural
  • durale
  • duralele
genitiv-dativ singular
  • durale
  • duralei
plural
  • durale
  • duralelor
vocativ singular
plural