2 definiții pentru căpățânar
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
căpățânar sn [At: VICIU, GL. / Pl: ~e / E: căpățână + -ar] (Trs) Căpăstru (1).
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
căpățânar, căpățânari s. m. criminal, ucigaș.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: căpățânar
căpățânar substantiv masculin
| substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)