2 definiții pentru căcățiș
Explicative DEX
căcățiș sn [At: DA ms / Pl: ~uri / E: căcat + -iș] 1-4 (Pfm) Căcățel (1-4).
Etimologice
CĂCĂȚIȘ s. n. Bagatelă, fleac, nimic. (din căcat)
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de tavi
- acțiuni
Intrare: căcățiș
căcățiș substantiv neutru
| substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)