O definiție pentru cusmete

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

cusmete (-eți), s. f. – Bucată, crîmpei. Tc. kismet (Bogrea, Dacor., I, 275).

Intrare: cusmete
substantiv feminin (F109)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cusmete
  • cusmetea
plural
  • cusmeți
  • cusmețile
genitiv-dativ singular
  • cusmeți
  • cusmeții
plural
  • cusmeți
  • cusmeților
vocativ singular
plural