2 definiții pentru caraclău
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
caraclău sm [At: Com. A. Tomiac (Straja – Bucovina), ap. DA / Pl: ~ăi / E: ns cf mg harakló] (Reg) Cioroi.
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
caraclău, caraclăi, s.m. (reg.) cioroi.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: caraclău
caraclău substantiv masculin
| substantiv masculin (M69) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)