6 definiții pentru bărăta

Explicative DEX

bărăta [At: HEM 3247 / V: -răita, bătr-[1] / Pzi: ~tesc[2] / E: nct] 1 vi (Mun) A ocărî. 2 vt (Mun) A certa. 3 vr (Vidin-Timoc) A se văita. 4 vt (Olt) A predestina.

  1. Variantă care nu figurează ca intrare principală. — gall
  2. Flexiune nefirească, probabil greșită. — gall

BĂRĂTA (-tez), BĂRĂTĂI (-ăesc), **BĂRĂȚI (-ățesc) I. vb. intr. A striga în gura mare: Și Neculcea că venea Chiuind și bărătînd, Din buzdugan asvîrlind (TOC.). II. vb. tr. A ocărî, a certa, a blestema: El pe slugi le bărățea Și din gur’ așa grăia (BUR.).

bărăita v vz bărăta

**BĂRĂȚI 👉 BĂRĂTA.

bărăĭtéz V. bărătez.

Arhaisme și regionalisme

bărăta vb. I (reg.) a mustra, a critica, o ocărî.

Intrare: bărăta
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bărăta
  • bărătare
  • bărătat
  • bărătatu‑
  • bărătând
  • bărătându‑
singular plural
  • bărătea
  • bărătați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • bărătez
(să)
  • bărătez
  • bărătam
  • bărătai
  • bărătasem
a II-a (tu)
  • bărătezi
(să)
  • bărătezi
  • bărătai
  • bărătași
  • bărătaseși
a III-a (el, ea)
  • bărătea
(să)
  • bărăteze
  • bărăta
  • bărătă
  • bărătase
plural I (noi)
  • bărătăm
(să)
  • bărătăm
  • bărătam
  • bărătarăm
  • bărătaserăm
  • bărătasem
a II-a (voi)
  • bărătați
(să)
  • bărătați
  • bărătați
  • bărătarăți
  • bărătaserăți
  • bărătaseți
a III-a (ei, ele)
  • bărătea
(să)
  • bărăteze
  • bărătau
  • bărăta
  • bărătaseră
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bărăți
  • bărățire
  • bărățit
  • bărățitu‑
  • bărățind
  • bărățindu‑
singular plural
  • bărățește
  • bărățiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • bărățesc
(să)
  • bărățesc
  • bărățeam
  • bărății
  • bărățisem
a II-a (tu)
  • bărățești
(să)
  • bărățești
  • bărățeai
  • bărățiși
  • bărățiseși
a III-a (el, ea)
  • bărățește
(să)
  • bărățească
  • bărățea
  • bărăți
  • bărățise
plural I (noi)
  • bărățim
(să)
  • bărățim
  • bărățeam
  • bărățirăm
  • bărățiserăm
  • bărățisem
a II-a (voi)
  • bărățiți
(să)
  • bărățiți
  • bărățeați
  • bărățirăți
  • bărățiserăți
  • bărățiseți
a III-a (ei, ele)
  • bărățesc
(să)
  • bărățească
  • bărățeau
  • bărăți
  • bărățiseră
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bărăita
  • bărăitare
  • bărăitat
  • bărăitatu‑
  • bărăitând
  • bărăitându‑
singular plural
  • bărăitea
  • bărăitați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • bărăitez
(să)
  • bărăitez
  • bărăitam
  • bărăitai
  • bărăitasem
a II-a (tu)
  • bărăitezi
(să)
  • bărăitezi
  • bărăitai
  • bărăitași
  • bărăitaseși
a III-a (el, ea)
  • bărăitea
(să)
  • bărăiteze
  • bărăita
  • bărăită
  • bărăitase
plural I (noi)
  • bărăităm
(să)
  • bărăităm
  • bărăitam
  • bărăitarăm
  • bărăitaserăm
  • bărăitasem
a II-a (voi)
  • bărăitați
(să)
  • bărăitați
  • bărăitați
  • bărăitarăți
  • bărăitaserăți
  • bărăitaseți
a III-a (ei, ele)
  • bărăitea
(să)
  • bărăiteze
  • bărăitau
  • bărăita
  • bărăitaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bărăta, bărătezverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.