O definiție pentru băndărete
Explicative DEX
băndărete sm [At: CV, 1950, nr. 11-12, 39 / Pl: ~eți / E: nct] (Reg; prt) Copil mic.
Intrare: băndărete
băndărete substantiv masculin
| substantiv masculin (M46) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
băndărete, băndărețisubstantiv masculin
- 1. Copil mic. MDA2
etimologie:
- MDA2
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.