O definiție pentru băltăreață

Explicative DEX

băltăreț, ~eață [At: LM / V: (reg) ~rez sm / Pl: ~i, ~e / E: baltă + -ăreț] 1 a De baltă (1). 2 a (Pex) Din regiunea bălților (1). 3-4 sm, a (Vânt) care bate dinspre bălțile (14) Dunării. 5-6 sma, a (Reg) (Vânt) care bate dinspre miazăzi, cald, prielnic pentru recolte și însoțit întotdeauna de o ploaie caldă. 7-8 smf, a (Persoană) care locuiește în regiunea bălților (1). 9 sm (Reg; șîs) porc ~ Porc de talie mare, cu urechi drepte și lungi.

Intrare: băltăreață
băltăreață substantiv feminin
substantiv feminin (F12)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • băltăreață
  • băltăreața
plural
  • băltărețe
  • băltărețele
genitiv-dativ singular
  • băltărețe
  • băltăreței
plural
  • băltărețe
  • băltărețelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

băltăreț, băltărețisubstantiv masculin
băltăreață, băltărețesubstantiv feminin

  • 1. Persoană care locuiește în regiunea bălților. MDA2
  • 2. masculin regional (în) sintagmă Porc băltăreț = porc de talie mare, cu urechi drepte și lungi. MDA2
etimologie:
  • baltă + -ăreț MDA2

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.