5 definiții pentru bădărău

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bădărău sn [At: I. CR., ap. CADE / Pl: ~raie / E: ns cf mg badar „amestecat”] (Mol) 1 Mămăligă. 2 Mămăligă prăjită, cu unt sau cu cașcaval. 3 (Trs) Pâine cu legume.

BĂDĂRĂU sbst. 🍽 1 Mold. Mămăligă prăjită în untură (RV.-CRG.) 2 Trans. Pîine cu legumă (PȘC.).

bădărău n., pl. inuz. ăĭe (ung. badaró, adică „amestec”, ca vorba omuluĭ care vorbește încurcat. V. bădăran). Est. Mămăligă amestecată cu unt orĭ cu cașcaval și prăjită. V. balmoș.

bădăráu s.n. (reg.) 1 Mămăligă. ◆ Mămăligă prăjită cu unt și cașcaval. 2 Pîine cu legume. • pl. -aie. /cf. magh. badar „amestecat”.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

bădărău s.n. (reg.) mămăligă cu unt sau cașcaval, prăjită.

Intrare: bădărău
bădărău substantiv neutru
substantiv neutru (N57)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bădărău
  • bădărăul
  • bădărău‑
plural
genitiv-dativ singular
  • bădărău
  • bădărăului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)