3 definiții pentru bâja (s.f.)

Explicative DEX

bâja [At: CADE / E: fo] (Reg) 1 i (Îf bâja) Bâia (1). 2 sf Foc. 3 (Îe) A da ~ A da foc. 4 (Fig; prin comparație) Persoană care provoacă teamă.

bîja interj., s.f. (reg.) 1 interj. Bîia. Vezi, mamă, bîja, c-are să te frigă tăciunele! (POP.). 2 s.f. Foc. ◊ Expr. A da bîjă = a da foc. 3 s.f. Expr. (fam.) A fi bîjă (mare) = a fi pericol, a fi supărare din partea cuiva. Profesorul a văzut că ai lipsit și e bîjă mare! • /form. onomat.

BÎJA! I. interj. Mold. Arde! frige! Se zice copiilor cînd se apropie de ceva fierbinte, ca să nu se frigă. II. BÎ sf. Focșor, puțin foc: căutam și eu o bîjă de foc, să mă încălzesc (R.-COD.).

Intrare: bâja (s.f.)
substantiv feminin (F999)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bâja
plural
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bâjasubstantiv feminin invariabil

  • 1. Foc, focșor. MDA2 DEXI CADE
    • format_quote Căutam și eu o bîjă de foc, să mă încălzesc. (R.-COD.) CADE
  • chat_bubble expresie A da bâja = a da foc. MDA2 DEXI
  • chat_bubble expresie familiar A fi bâjă (mare) = a fi pericol, a fi supărare din partea cuiva. DEXI
    • format_quote Profesorul a văzut că ai lipsit și e bâjă mare! DEXI
  • 2. figurat (Prin comparație) Persoană care provoacă teamă. MDA2
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.