10 definiții pentru bâca
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
bâca [At: ALECSANDRI, T. 441 / E: fo] (Înv) 1 i Cuvânt cu care se avertizează copiii să nu cadă Vz buf. 2 i (Înv; iuz; îe) A da (sau a veni, a face) – A cădea. 3 sn (Îljc; iuz) Pământ.
bâca int. numai în expresiunea a face bâca, a cădea; era să facă bâca AL. [Vorbă din graiul copiilor].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BÎCA! interj.: a da ~, a face ~, a cădea (în spec. în graiul copiilor).
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
bîca adv. (rudă cu bîldîbîc). Mold. A face (ori a da) bîca, a cădea (în limba copiilor).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
bâca1 (reg.) adv. (în: a da/a face/a veni ~)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
bâca2 (reg.) interj.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
bâca (reg.) adv., interj.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
bâca adv.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
bîca adv.
- sursa: DOOM (1982)
- adăugată de paula
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
bâca! interj. (reg.) atenție!, ai grijă!.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni