3 definiții pentru buricar
Explicative DEX
buricar sn [At: ȘEZ. VIII, 88 / Pl: ~e / E: buric + -ar] (Reg) Cuțit (stricat) cu care tăia moașa buricul (1) nou-născuților.
buricar s.n. (înv., reg.) Cuțit (tocit) cu care moașa tăia buricul nou-născuților. • pl. -e. /buric + -ar.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
buricár n., pl. e (d. buric, fiindcă moașele taĭe buricu c’un foarfece tocit). Nord. Bulicher.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: buricar
buricar substantiv neutru
| substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
buricar, buricaresubstantiv neutru
- 1. Cuțit (stricat) cu care tăia moașa buricul nou-născuților. MDA2 DEXI
etimologie:
- buric + -ar MDA2 DEXI
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.