O definiție pentru burgmaistru

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

burgmaistru, burgmaiștri s. m. (rar) Primar. Burgmaisterul era un bătrân viguros, cu fruntea căruntă. CĂL; O încăpere îngustă și cam întunecoasă, asemeni unei locuințe de burgmaistru. VIANU; (și: burgmaister). [Din germ. Bürgmeister] – Noul Dicționar Universal al Limbii Române, Ioan Oprea, ed. a 5-a, rev.

Intrare: burgmaistru
substantiv masculin (M63)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • burgmaistru
  • burgmaistrul
plural
  • burgmaiștri
  • burgmaiștrii
genitiv-dativ singular
  • burgmaistru
  • burgmaistrului
plural
  • burgmaiștri
  • burgmaiștrilor
vocativ singular
  • burgmaistrule
  • burgmaistre
plural
  • burgmaiștrilor
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • burgmaister
  • burgmaisterul
plural
  • burgmaisteri
  • burgmaisterii
genitiv-dativ singular
  • burgmaister
  • burgmaisterului
plural
  • burgmaisteri
  • burgmaisterilor
vocativ singular
  • burgmaisterule
  • burgmaistere
plural
  • burgmaisterilor