bruceală sf [At: SCRIBAN, D. / Pl: ~eli / E: bruci + -eală] 1 Lovire cu bruca. 2 Ațâțare a focului (cu brucerul). 3 Lovire cu bâta sau cu degetul în cineva Si: ghiontire, înghiontire, îndemnare. 4 Bătaie. 5 Păruială.

bruceálă f., pl. lĭ. Acțiuunea de a bruci: o bruceală cu parmacu (Neam. Rom. Lit. 5, 564).