bocăneț¹ sn [At: SCRIBAN, D. / V: boghiu-, buchin- / Pl: ~i / E: nct] (Reg) 1 Aluat nedospit și uscat. 2 Prăjitură proastă Si: chilimot. 3 Prăjitură țărănească din legume învelite în aluat. 4 Un fel de colac.

bocăneț² sn [At: VARONE, D. / Pl: ~e / E: nct] (Reg) 1 Horă care se termină cu un brâu. 2 Melodie după care se dansează această horă. 3 Hora împreună cu melodia.

bocănéț (var. din boghineț, buchineț, chichineț). Nord. Aluat nedospit și uscat. Prăjitură proastă, chilimoț (cum fac copiiĭ cînd se joacă). Un fel de prăjitură țărănească compusă din legume învălătucite într’o foaĭe de aluat. Un fel de colac.

boghineț² sn vz bocăneț¹

buchineț sm vz bocăneț¹

bocăneț, s.n. (reg.) prăjitură modestă (țărănească).