8 definiții pentru bleuit
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
bleuit2, ~ă a [At: ȘEZ. V, 38 / V: ~ehuit, ~evuit, ~eguit / Pl: ~iți, ~e / E: bleui] (D. capetele osiei) Protejat cu bleauri2.
bleuit1 sn [At: DA ms / P: ~u-it / Pl: (nob) ~uri / E: bleui] (Îvp) Bleuire.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bleguit3, ~ă a vz bleuit2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
blehuit1 sn vz bleuit1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
blehuit2 a vz bleuit2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
blevuit, ~ă a vz bleuit
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bleui vb. IV. v. blehui.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
bleui, bleuiesc, vb. IV (reg.) a căptuși, a îmbrăca osia cu bleau (tablă de fier).
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: bleuit
bleuit adjectiv
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
blehuit adjectiv
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
blevuit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)