4 definiții pentru biciuluire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
biciului vb. IV. (înv.) A preț(ăl)ui; a evalua, a aprecia. Am adunat birău și cu jurații satului. ..ca să biciuluim via și moșia lui (DOC.). • prez.ind. -iesc. /<magh. becsül.
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
biciului (-uesc, -it), vb. – A aprecia, a valora, a stima. – Var. bicilui, biciuli. Mag. becsülni (Cihac, II, 481; Gáldi, Dict., 107). Se folosește în Trans. A trecut și în bg. din Trans. becsuluvai (Miklosich, Bulg., 119).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
biciul(u)i, biciul(ui)esc, vb. IV (reg.) a aprecia, a evalua.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
biciului, v.t. v. biciuli.
- sursa: DRAM 2021 (2021)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: biciuluire
biciuluire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |