3 definiții pentru bicherit
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
bicherit sn [At: DA / Pl: ~uri / E: bicheri] Bicherie.
bicheri vb. IV. tr. (reg.) 1 A face sau a se ține de chefuri, de petreceri și de ștrengării. 2 A hoți, a tîlhări. 3 A face sau a repara un lucru pe îndelete, migălind. Moș Nichifor... nu știu ce bichirea și cisluia prin prejurul căruței (CR.). • prez.ind. -esc. /bicher + -i.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
bicheri, bicheresc, vb. IV (reg.) 1. a chefui, a se ține de petreceri, ștrengării. 2. a fura, a tâlhări. 3. a migăli, a lucra încet.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: bicherit
bicherit adjectiv
| adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)