O definiție pentru bedui

Explicative DEX

bedui vt [At: DA / Pzi: ~esc / E: bedă + -ui] (Ban) A bănui.

Intrare: bedui
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bedui
  • beduire
  • beduit
  • beduitu‑
  • beduind
  • beduindu‑
singular plural
  • beduiește
  • beduiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • beduiesc
(să)
  • beduiesc
  • beduiam
  • beduii
  • beduisem
a II-a (tu)
  • beduiești
(să)
  • beduiești
  • beduiai
  • beduiși
  • beduiseși
a III-a (el, ea)
  • beduiește
(să)
  • beduiască
  • beduia
  • bedui
  • beduise
plural I (noi)
  • beduim
(să)
  • beduim
  • beduiam
  • beduirăm
  • beduiserăm
  • beduisem
a II-a (voi)
  • beduiți
(să)
  • beduiți
  • beduiați
  • beduirăți
  • beduiserăți
  • beduiseți
a III-a (ei, ele)
  • beduiesc
(să)
  • beduiască
  • beduiau
  • bedui
  • beduiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bedui, beduiescverb

etimologie:
  • bedă + -ui MDA2

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.