2 definiții pentru bedarnic
Explicative DEX
bedarnic, ~ă a [At: DA / Pl: ~ici, ~ice / E: bedă + -arnic] (D. oameni) Rău.
Arhaisme și regionalisme
bedarnic, bedarnică, bedarnici, bedarnice, adj. (reg.) rău, periculos.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: bedarnic
bedarnic adjectiv
| adjectiv (A10) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
bedarnic, bedarnicăadjectiv
- 1. (Despre oameni) Rău. MDA2sinonime: rău
etimologie:
- bedă + -arnic MDA2
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.