3 definiții pentru ascuțeală
Explicative DEX
ascuțeală sf [At: LB / V: (înv) ~utea~ / E: ascuți + -eală] (Înv) 1-2 Ascuțire (1- 2). 2[1] Ascuțitură (3).
- Numerotare incorectă a sensurilor: 2 după 2. — Ladislau Strifler
ASCUȚEALĂ sf. Ascuțire (BUD.) [ascuți].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
ascuteală sf vz ascuțeală
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: ascuțeală
ascuțeală substantiv feminin
| substantiv feminin (F54) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
ascuteală substantiv feminin
| substantiv feminin (F54) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||