O definiție pentru adumire
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
adumi, adumesc, vb. IV refl. (înv. și fam.) a se îmbăta.
Intrare: adumire
adumire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||