O definiție pentru abrutețe

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

abrutețe s. f., g.-d. art. abruteței

Intrare: abrutețe
abrutețe substantiv feminin
substantiv feminin (F103)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • abrutețe
  • abrutețea
plural
genitiv-dativ singular
  • abrutețe
  • abruteței
plural
vocativ singular
plural