Filadelfia f. oraș în Statele-Unite; cel mai important după New-York: 1.868.000 loc. Mare port de comerț pe Delawar. Universitate, arsenal; industrie foarte variată și mare comerț exterior.

PHILADELPHIA [filədélfiə], oraș în NE S.U.A. (Pennsylvania), port fluvio-maritim pe fl. Delaware, situat la 150 km de Oc. Atlantic; 1,5 mil. loc. (2000). Important nod de comunicații. Aeroport. Mare centru industrial, comercial și financiar al țării. Ind. siderurgică (uzine ale trustului „Bethleem Steel Co.”), constr. aeronautice, navale, de automobile, de locomotive, de mașini-unelte; prelucrarea petrolului (nouă rafinării cu o capacitate de 41 mil. t), combinate petrochimice; ind. farmaceutică, textilă, a confecțiilor, încălțămintei și alim. (zahăr, țigarete, conserve etc.). Poligrafie. Universitatea „Pennsylvania” (1740), Universitatea „Thomas Jefferson” (1824), Academie de muzică (1857), Academia de Științe (1875), institutul „Franklin” (1824), Orchestra simfonică (1900), muzeu de artă (1875), în care se află și lucrarea lui Constantin Brâncuși, „Sărutul”, Parcul național și istoric al independenței (7 ha). Edificii istorice în stil colonial: Palatul Independenței (1732), care adăpostește, în vestibul, Clopotul libertății, clădirea băncii (1797), Primăria (1870), Custom Hall (1824-1837) ș.a. Așezare locuită de indienii delaware, a fost întemeiată în 1682 de W. Penn. Capitala Pennsylvaniei (1683-1799). Unul dintre centrele Războiului de Eliberare a Coloniilor Engleze din America de Nord (1775-1783), a jucat un rol însemnat în politica antibritanică. Locul primului și celui de-al doilea Congres Continental. Aici s-a semnat, la 4 iul. 1776, „Declarația de Independență”. Capitală a S.U.A. între 1790 și 1800, fiind cel mai mare și mai important oraș în sec. 19 și centru al mișcării antisclavagiste.