CRAIOVEȘTI, familie de boieri din Țara Românească. A avut un rol important în viața politică și culturală a țării de la sfîrșitul sec. 15 și începutul sec. 16, reușind să-și constituie cel mai întind domeniu din Oltenia. În vremea domniei lui Vlad Călugărul, C. obțin transmiterea ereditară a băniei, al cărui sediu se mută de la Strehaia la Craiova. Principala ctitorie a C. este mănăstirea Bistrița (Vîlcea), ridicată la sfîrșitul sec. 15 de Barbu. Mai importanți: Neagoe de la Craiova, boier fără dregătorie în sfatul domnesc al lui Basarab Laiotă și ban de Strehaia sub Basarab Țepeluș. A avut patru fii: Barbu, mare ban (1495-1520); Pîrvu (?-1512), mare vornic (1482, 1486-1493, 1495-1501, 1507-1509); Danciu (?-1511), mare stolnic (1483-1488), mare comis (1489-1503), mare spătar (1505-1507, 1510) și mare vornic (1510); Radu (?-c. 1508), mare postelnic (1493-1501, 1505, 1507-1508). 2. Neagoe (?-1521), mare postelnic (1501-1509), mare comis (1510-1511) și domn sub numele de Neagoe Basarab (1512-1521). 3. Preda (?-1521), fratele lui Neagoe Basarab, mare ban (1520-1521). 4. Pîrvu II, mare ban (1523-1529). 5. Barbu II (?-1530), mare ban (1529-1530). 6. Barbu III, mare ban (1534-1535).