O definiție pentru Bălătău
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
BĂLĂTĂU, lac de baraj natural în apropiere de Dărmănești (jud. Bacău), pe pîrîul Izvoru Negru, afl. al Uzului. Lacul s-a format prin surparea și alunecarea (în 1983) versantului drept al văii. Supr.: 7 ha; ad. max.: 3,7 m.
Intrare: Bălătău
Bălătău substantiv neutru
| substantiv neutru (N46) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)