țărnos, -oasă, țărnoși, -oase, adj. – (reg.) Pământ fărâmicios; puhab. „Pământ afânat care se sparge ușor și curge printre degete” (ALR, 1956: 12). – Din țărânos (< țărână „pământ”) + suf. -os (MDA), cu sincopa lui â.

țărnos, -oasă, adj. – Pământ fărâmicios; puhab. „Pământ afânat care se sparge ușor și curge printre degete” (ALR 1956: 12). – Din țărânos (< țărână „pământ”).